CIA, puternica Agenţie americană de Informaţii, a solicitat un buget de 14,7 miliarde de dolari în 2013, iar efectivele sale depăşesc 21.000 de persoane, a dezvăluit „The Washington Post” (WP) joi, pe baza unui document furnizat de Edward Snowden. Pentru prima dată, bugetul detaliat al celor 16 agenţii de informaţii americane, cunoscut şi ca „bugetul negru al SUA”, a fost făcut public, permiţând să se înţeleagă modul în care sunt repartizate resursele în cadrul imensei comunităţi de informaţii. Numai suma totală este publicată anual de către Guvern. În 2012, aceasta era de 55 de miliarde de dolari. Pentru anul bugetar 2013, Guvernul american cerea Congresului 52,6 miliarde, iar pentru 2014, el a cerut 48,2 miliarde de dolari. Acesteia i se adaugă programele de informaţii militare ale Pentagonului (23 de miliarde de dolari în 2013 şi 14 miliarde de dolari cerute pentru 2014). În total, 107.035 de persoane sunt angajate în agenţiile americane, dintre care aproape 35.000 în funcţii de criptografie, incluzând Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA), însărcinată cu ascultarea telecomunicaţiilor şi supravegherea pe internet la nivel mondial. După CIA (14,7 miliarde de dolari), NSA (10,8 miliarde de dolari) şi Biroul Naţional american pentru Recunoaştere (National Reconnaissance Office - NRO, cu 10,3 miliarde de dolari) sunt cele mai bine dotate agenţii. NRO gestionează sateliţii americani de spionaj. Bugetul evaluează totodată „găurile” de care se ocupă serviciile americane de informaţii, adică dosare în care SUA recunosc că nu dispun de informaţii. Prima este Coreea de Nord. Un capitol din document dezvăluie că această ţară este supravegheată în permanenţă prin fotografii panoramice, eşantioane de aer şi imagerie în infraroşu, pentru a detecta activitatea nucleară a regimului stalinist. Per ansamblu, documentul relevă dublarea bugetului total al serviciilor de informaţii în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001, cu o factură estimată la peste 500 de miliarde de dolari începând din 2001.

„Lumea actuală este mai instabilă decât a fost vreodată, de aproximativ o jumătate de secol”, a declarat, pentru „Washington Post”, James Clapper, directorul naţional al Serviciilor de Informaţii (DNI). Edward Snowden se află în prezent în Rusia, unde a primit azil temporar. Documente pe care le-a luat pe când lucra pentru NSA ca administrator de sistem au fost exploatate treptat de ziarele „The Guardian” şi „The Washington Post”, care au făcut primele dezvăluiri în iunie.

ROLUL SATELIŢILOR ÎN DEPISTAREA LUI BIN LADEN Documentele bugetare privind agenţiile americane de informaţii, furnizate joi de Edward Snowden ziarului „The Washington Post”, au oferit clarificări, în mod indirect, asupra rolului sateliţilor şi interceptărilor pe internet în depistarea lui Osama bin Laden în 2011. Aceste documente, dintre care unele sunt publicate in extenso de către cotidian, fac doar referiri scurte la operaţiunea bin Laden, dar ilustrează rolul diverselor agenţii de informaţii în depistarea fostului lider al-Qaida, ucis într-o operaţiune a unui comando american în complexul în care acesta locuia, lângă Abbottabad, în Pakistan, pe 1 mai 2011. Unul dintre documente arată că sateliţi de spionaj aparţinând Biroului Naţional american pentru Recunoaştere (NRO) au efectuat 387 de colectări de imagini de înaltă rezoluţie şi în infraroşu ale complexului în care se ascundea bin Laden, în luna de dinaintea raidului. Reşedinţa din Abbottabad a fost identificată în urma filării unui bărbat despre care Washingtonul credea că era un curier al liderului al-Qaida. Această supraveghere prin satelit a fost crucială pentru pregătirea misiunii şi a contribuit la decizia de a o executa, se poate citi într-unul dintre documente, citat de ziarul american.

NSA, Agenţia însărcinată cu efectuarea interceptărilor telefonice şi pe internet, a înfiinţat, la rândul său, un grup specializat în crearea şi instalarea de programe de spionaj pe calculatoare şi telefoane mobile ale membrilor al-Qaida, susceptibile să ofere informaţii cu privire la „vizuina lui bin Laden”. În cursul operaţiunii de la Abbottabad, membri Navy Seal au recuperat o anumită cantitate de documente şi dispozitive de stocare de informaţii în format electronic. În septembrie 2011, serviciile de informaţii au fost nevoite să prevadă un buget de aproximativ 2,5 milioane de dolari pentru a fi în măsură să le analizeze, mai scrie „Washington Post”.

RAPORT ANUAL DE SUPRAVEGHERE Directorul celor 16 agenţii americane de informaţii (DNI), James Clapper, s-a angajat joi să publice anual un raport general de activitate privind supravegherea comunicaţiilor, aflată în centrul unei polemici în urma dezvăluirilor lui Edward Snowden. În urma informaţiilor divulgate de către fostul consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) despre amploarea programului de supraveghere a comunicaţiilor de către SUA, preşedintele Barack Obama a promis pe 9 august şi mai multă transparenţă.

În acest nou context, vor fi făcute publice numărul ordinelor de supraveghere şi numărul ţintelor afectate de aceste ordine. Sunt vizate ordinele date operatorilor de internet de a furniza serviciilor americane de informaţii date referitoare la activităţi online ale unor străini nerezidenţi (e-mailuri, conversaţii online de tip chat) în cadrul luptei împotriva terorismului. De asemenea, DNI se angajează să aducă la cunoştinţa publicului numărul de scrisori în domeniul securităţii naţionale emise în ultimul an. Aceste scrisori sunt ordine date unor organizaţii (operatori telefonici sau bănci, spre exemplu) pentru ca acestea să livreze serviciilor de informaţii, fără să vorbească absolut deloc despre ele cu altcineva, anumite date despre clienţii lor. „Capacitatea noastră de a discuta despre aceste activităţi este limitată de nevoia de a proteja sursele şi metodele de informare, altfel existând riscul de a ne ajuta inamicii să evite să fie detectaţi de aceste programe de supraveghere”, pledează James Clapper.

Între măsurile anunţate, la 9 august, de Obama se află o consolidare a supervizării de către Curtea pentru Supravegherea Informaţiilor Străine (FISC), un tribunal secret de 11 judecători care autorizează NSA să ceară operatorilor de telefonie şi internet date despre clienţii acestora.