CLARIFICĂRI Fiecare ministru în parte speră ca baierele portofelului guvernamental să se deschidă cât mai larg pentru ministerul pe care îl conduce. Ieri, în biroul premierului Victor Ponta, a avut loc ultima discuţie cu miniştrii pentru proiectul de buget pe anul viitor, înainte ca documentul să fie astăzi aprobat de Guvern. Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a stat permanent lângă premier, urmărind cu atenţie cifrele negociate şi discutate. Uşor plastic, premierul Ponta a arătat că bugetul statului este similar celui al unei familii, în care, dacă se vrea schimbarea telefonului, atunci nu se mai schimbă televizorul, el folosind analogia pentru a arăta că prin depunerea de amendamente la buget nu se vor crea mai mulţi bani, ci se pot reîmpărţi cei care sunt. El a subliniat că, dincolo de propaganda din ultimele zile şi de nevoia de bani la buget, “nu s-a pus nicio taxă pe niciun cetăţean al României”. În ce priveşte afirmaţia potrivit căreia proiectul de buget pe 2014 prevede alocări diminuate pentru Sănătate, Ponta a spus că ea reprezintă „o dezinformare“, subliniind că domeniul are alocate mai multe fonduri pentru cheltuieli curente în 2014. „În anul 2013 am plătit 3,5 miliarde de lei la Sănătate pentru facturile trecute. Am aplicat directiva europeană, cea referitoare la plăţile la 90 de zile, şi de şapte luni noi plătim două facturi, Casa Naţională plăteşte două facturi: factura curentă şi facturile din trecut. E normal ca, din moment ce am plătit datoriile din trecut, să nu mai avem anul viitor cele 3,5 miliarde, că nu mai avem ce plăti“.

ÎN FUNCŢIE DE PRIORITĂŢI Conform proiectului deja redactat de Ministerul Finanţelor, Parlamentul, Curtea Constituţională, SRI şi ministerele Dezvoltării şi Administraţiei, Apărării, Muncii, Agriculturii, Educaţiei şi Transporturilor vor primi mai mulţi bani în 2014 faţă de anul în curs, în timp ce bugetele ICCJ, ale ministerelor Justiţiei, Internelor, Sănătăţii, Culturii, precum şi ale ANI şi CSM vor fi mai mici. În ce priveşte Ministerul Sănătăţii, cel care a stârnit atâtea comentarii, ţinând cont de explicaţiile premierului, deducem că vor fi de fapt sume mai mari pentru cheltuielile curente, deoarece Guvernul a plătit datoriile CNAS. Raportat la bugetul consolidat de cheltuieli împărţit pe domenii, care include nu doar bugetul ministerelor de resort, ci şi alocările din partea primarilor şi alte surse, Asistenţa Socială, Sănătatea, Transporturile şi Educaţia sunt domeniile care vor avea în 2014 cel mai mare volum de cheltuieli bugetare, în timp ce Agricultura, Apărarea şi Mediul sunt în coada acestui clasament; cel puţin aşa reiese din datele prezentate. În mare, s-a constatat că PIB-ul a fost calculat în creştere, cheltuielile se vor ridica la 35,1% din PIB, cursul mediu de schimb luat în calcul fiind 4,45 lei/euro, de la 4,42 lei/euro. Inflaţia este prognozată pentru sfârşitul anului viitor la 3%, de la 2% în acest an. Numărul mediu de salariaţi va ajunge la 4,57 milioane de persoane, de la 4,51 milioane în 2013, câştigul salarial mediu net fiind indicat în creştere de la 1.594 lei la 1.676 lei.

Conform proiecţiei raportate strict la bugetul ministerelor şi al altor instituţii, Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an, cu 2,79% mai mult), Senatul - 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei, 6,42%), Camera Deputaţilor - 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei, 6,86%), Curtea Constituţională - 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei, 0,71%), Secretariatul General al Guvernului - 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei, 10,03%), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - 4,8 miliarde lei (de la 3,58 miliarde lei, 33,9%), Ministerul Finanţelor - 3 miliarde lei (de la 2,65 miliarde lei, 15,35%), Ministerul Apărării - 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei, 3,66%), Ministerul Muncii - 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei, 2,48%), Ministerul Agriculturii - 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei, 13,01%), Ministerul Mediului - 2,68 miliarde lei (de la 2,32 miliarde lei, 15,59%), Ministerul Transporturilor - 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei, 6,46%), Ministerul Educaţiei - 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei, 1,43%), Serviciul Român de Informaţii - 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei, 0,47%), Ministerul Fondurilor Europene - 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane lei, 11,40%), Autoritatea Electorală Permanentă - 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei, 5,20%).

Reduceri de bugete vor fi operate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - 66,2 milioane lei (de la 66,3 milioane lei, -0,22%), Curtea de Conturi - 190,1 milioane lei (de la 197,7 milioane lei, -3,86%), Ministerul Afacerilor Externe - 656 milioane lei (de la 700,9 milioane lei, -6,40%), Ministerul Justiţiei - 2,5 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei, -3,15%), Ministerul Afacerilor Interne - 8,3 miliarde lei (de la 8,7 miliarde lei, -4,08%), Ministerul Tineretului şi Sportului - 372,3 milioane lei (de la 375,1 milioane lei, -0,74%), Ministerul Sănătăţii - 7,96 miliarde lei (de la 9,79 miliarde lei, -18,71%), Ministerul Culturii - 522,5 milioane lei (de la 571,2 milioane lei, -8,52%), Ministerul Economiei - un miliard lei (de la 1,1 miliarde lei, -3,78%), Ministerul pentru Societatea Informaţională - 138,7 milioane lei (de la 152,8 milioane lei, -9,24%), Ministerul Public - 689,7 milioane lei (de la 731,7 milioane lei, -5,75%), Agenţia Naţională de Integritate - 19,4 milioane lei (de la 29,7 milioane lei, -34,72%), Serviciul de Informaţii Externe - 195,6 milioane lei (de la 196,7 milioane lei, -0,53%), Serviciul de Protecţie şi Pază - 131,7 milioane lei (de la 188,2 milioane lei, -30%), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 248,4 milioane lei (de la 254,9 milioane lei, -2,54%), Academia Română - 362,2 milioane lei (de la 370,5 milioane lei, -2,24%), Consiliul Superior al Magistraturii - 98,7 milioane lei (de la 105,2 milioane lei, -6,15%).