Record în istoria politică post-decembristă a României. Bugetul țării a trecut prin Parlament ca vântul și ca gândul. În numai șase zile, proiectul de buget pentru 2016 a fost analizat, amendat și aprobat. Practic, dezbaterile pe marginea bugetului au început vineri, 11 noiembrie, iar miercuri, 16 decembrie, acesta a fost aprobat. Dacă altădată aveam discuții și certuri interminabile pe marginea proiectului de buget, de data aceasta, lucrurile au mers pe „repede înainte“. Acest lucru s-a datorat, în primul rând, faptului că principalele formațiuni din Parlament, PSD și PNL, nu s-au mai certat ca la ușa cortului și au votat fără menajamente viziunea financiară a premierului Dacian Cioloș. Gurile rele spun că nu e vorba de vreo înțelegere între social democrați și liberali, ci că PSD și PNL doresc să lase Guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloș și susținut de președintele Klaus Iohannis, să-și asume răspunderea privind guvernarea țării. Ce-i drept, posibilitatea ca actualul Executiv să-și „rupă capul” este foarte mare, în condițiile în care Cioloș și ai săi au început cu stângul. Asta pentru că guvernanții nu au găsit bani în buget pentru majorarea salariului minim pe economie de la 1.050 la 1.200 de lei și pentru acordarea de prime, sporuri, tichete de masă sau vouchere de vacanţă. Mai mult decât atât, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, le-a transmis românilor să strângă cureaua și că pot trăi și cu bani puțini, la fel ca și cetățenii altor țări, precum Brazilia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei”. Ce-i drept, nici parlamentarii nu s-au înghesuit să amendeze bugetul lui Cioloș și să prevadă mai multe drepturi pentru români. Din cele 309 amendamente depuse la proiectul de buget, doar 22 au trecut. În schimb, când a venit vorba de propriile interese, deputații și senatorii au găsit bani suficienți pentru a aproba controversatul proiect de lege prin care aceștia vor avea dreptul de a beneficia de pensie specială.
TRAI PE DOI LEI În ciuda aparentei coabitări pe marginea bugetului pentru 2016, în Parlament s-au găsit și politicieni care au criticat în termeni duri proiecția financiară gândită de Dacian Cioloș. Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat că bugetul pentru anul viitor seamănă, mai degrabă, cu „o mâncare cu carne şi cu varză de Bruxelles”. „Actualul buget condamnă România la stagnare”, a declarat Tăriceanu, criticând rapiditatea cu care a fost votat bugetul, dar şi maniera în care s-au făcut alocările de fonduri. Tăriceanu a afirmat că în proiectul de buget se observă o serie de lucruri care i se par anomalii: „Sistemul de apărare primeşte de două ori mai multe fonduri decât cele de educaţie, cercetare şi inovare, luate împreună, iar serviciile secrete, bineînţeles, de patru ori mai multe fonduri decât cultura şi patrimoniul naţional“. El a criticat faptul că actualul buget face din România o țară de rangul doi, cu forță de muncă ieftină, o țară de lumea a treia. „Mi-aș fi dorit să văd un buget care să ducă la o Românie prosperă. În schimb, ni se propune o Românie de doi lei, în care românii pot fi plătiți cu doi lei, ca în alte țări”, a concluzionat Tăriceanu.
ȚINTE Reamintim că premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, la dezbaterile din plenul reunit al Parlamentului, că Executivul său a decis să respecte cadrul legal adoptat de Legislativ şi a inclus prevederi importante de relaxare fiscală şi creştere salarială pentru personalul bugetar. „Prevederile nu sunt deloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinând cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat Cioloş, adăugând că acestea „nu se pot compensa” cu creşterea economică, estimată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde de lei. Cioloș a spus că Guvernul are în vedere, pentru implementarea bugetului de stat, cinci elemente de bază - prioritizare, transparență, eficiență, prudență și predictibilitate. Premierul a adăugat că are ca obiectiv „publicarea contractelor de achiziţii publice şi raportarea sistematică a construcţiei bugetare pentru a pregăti realocări de fonduri neconsumate”. „În comparaţie cu execuţia finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la Sănătate cu 3,1 miliarde de lei, 2,3 miliarde de lei la Educaţie şi 508 milioane de lei la Cercetare”, a arătat Cioloş.
Citește și: