Parlamentul European a supus la vot, ieri, nivelul şi priorităţile bugetului UE pentru 2012, aşa cum au fost agreate de echipa de negociatori a PE cu reprezentanţii statelor membre, în 18 noiembrie. Bugetul total pentru anul viitor este de 129,1 miliarde de euro (crescut cu 1,86% faţă de anul curent) pentru efectuarea de plăţi şi de 147,2 miliarde de euro în sume angajate. În propunerile făcute, PE s-a concentrat asupra creşterii economice, stimularea inovării, locurilor de muncă, controlului frontierelor, gestionarii fenomenului de migraţie şi sprijinirii unui parcurs democratic în lumea arabă. Aceste priorităţi au fost acceptate de statele membre în acordul final asupra bugetului.

CORUPŢIA ACCENTUEAZĂ CRIZA Corupţia adânceşte criza datoriilor în Europa, este de părere Transparency International (TI) în raportul său anual, dat publicităţii ieri. Potrivit organizaţiei, ”dificultăţile economice traversate de Zona Euro sunt în parte legate de incapacitatea guvernelor de a lupta împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale, aflate printre principalele cauze ale crizei”. Conform indicelui său gradat de la 0 (nivelul de corupţie perceput ca fiind cel mai puternic) la 10, Italia are coeficientul 3,9, iar Grecia 3,4, situaţie care le trimite pe locul deloc de invidiat 69, respectiv 80, dintr-un total de 182 de state observate de TI. Franţa şi Germania, ţări în care multă lume şi-a pus speranţa rezolvării problemelor din Zona Euro, se situează pe locul 25 şi, respectiv, 14 al clasamentului. ”Criza europeană reflectă o slabă gestionare financiară, o lipsă de transparenţă şi o defectuoasă întrebuinţare a fondurilor publice”, a declarat Robin Hodess, directoare de analiză în cadrul TI. Somalia şi Coreea de Nord îşi împart locul 182, ultimul al acestui clasament, fiind percepute ca ţările cele mai corupte, cu nota 1,0. La celălalt capăt al topului, Noua Zeelandă se află pe primul loc în lume, cu 9,5 puncte, urmată de trei ţări nordice - Danemrca (9,4), Finlanda (9,4), Suedia (9,3) - şi de Singapore (9,2). Aproximativ două treimi din ţările luate în studiu au note mai mici de 5, fapt ce demonstrează că mai rămân destule de făcut în lupta anticorupţie.

RISCURI CRESCUTE PENTRU ZONA EURO Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat ieri că au crescut riscurile care pot influenţa perspectivele Zonei Euro, după ce au fost luate măsuri temporare, cum ar fi limitarea răscumpărării datoriilor guvernamentale. El a reamintit că rolul Băncii Centrale este de a controla inflaţia şi a pledat pentru măsuri fiscale de restaurare a încrederii în regiune. Draghi s-a adresat, ieri, PE, unde a prezentat raportul anual pe 2010 al instituţiei monetare. În opinia acestuia, este momentul pentru adaptarea construcţiei Zonei Euro la cerinţele uniunii monetare. Draghi a spus că este conştient de dificultăţile continue al băncilor, în special în a-şi creşte capitatul. Oficialul a reamintit că BCE nu poate acţiona dincolo de mandatul ei, care este menţinerea stabilităţii preţurilor.

PLAN DE RECAPITALIZARE AMÂNAT Miniştrii de Finanţe din UE au abandonat ideea unei scheme de garanţii paneuropene pentru bănci, iar publicarea detaliilor planului de recapitalizare a băncilor a fost amânată, din cauza tensiunilor privind îngheţarea creditării în Europa. Miercuri, miniştrii ar fi trebuit să ajungă la un acord privind detaliile planului de 106 miliarde de euro de recapitalizare a băncilor, menit să restabilească încrederea investitorilor. Dar ultimele evoluţii din ţări ca Italia, care nu se mai poate împrumuta de pe pieţe decât la costuri extrem de ridicate şi nu are cei 15 milioane de euro necesari recapitalizării sistemului său bancar, conform datelor Autorităţii Bancare Europene (EBA), au sporit temerile privind realizarea acestui plan. Alte ţări, cum ar fi Germania, au pus sub semnul întrebării cifrele anunţate de EBA pentru recapitalizarea băncilor. Dacă băncile nu reuşesc să-şi majoreze capitalul, ele vor fi nevoite să apeleze, în ultimă instanţă, la Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). Băncile centrale din principalele economii mondiale au anunţat, miercuri, un program de acţiune coordonată pentru a atenua presiunile asupra sistemul financiar global. BCE, Fed (Rezerva Federală americană), Banca Angliei şi băncile centrale din Japonia, Canada şi Elveţia se vor mobiliza din 5 decembrie pentru a uşura accesul la finanţare al persoanelor fizice şi juridice. Prin măsurile adoptate, băncile comerciale vor putea achiziţiona mai ieftin dolari şi vor asigura accesul mai rapid la fonduri, când va fi necesar. Este o măsură ce va permite instituţiilor financiare din Europa să răsufle uşurate cel puţin până la sfârşitul anului şi să acorde în continuare împrumuturi persoanelor fizice şi juridice.

OBLIGAŢIUNI DE 8,1 MILIARDE DE EURO Franţa şi Spania au vândut, ieri, obligaţiuni de 8,1 miliarde euro, ducând în jos randamentele în întreaga Europa, la o zi după ce şase bănci au acţionat împreună pentru reducerea costurilor de finanţare pentru instituţiile bancare. Spania a vândut 3,75 de miliarde euro bonduri, iar Franţa, cu un rating AAA, a scos la licitaţie o datorie de 4,3 miliarde euro şi a reuşit să vândă eurobonduri pe zece ani, la un randament de 3,18%. Vânzarea datoriilor a fost un test al încrederii investitorilor, după ce Rezerva Federală, Banca Europeană Centrală şi alte patru bănci, printr-un efort coordonat global, au redus miercuri costurile de urgenţă de finanţare în dolari pentru băncile europene.

FLUCTUAŢII BURSIERE Bursele europene au continuat ieri să fluctueze între câştiguri şi pierderi, pe fondul răspândirii îngrijorărilor legate de criza datoriilor şi a încetinirii economiei Chinei, dar şi a interesului continuu al investitorilor pentru datoriile Spaniei şi Franţei. Indicii futures americani au suferit modificări uşoare, în timp ce acţiunile asiatice au crescut. Bursele europene au crescut miercuri cu 3,6%, după ce Rezerva Federală şi alte cinci bănci au redus costurile de finanţare în dolari şi China a scăzut ratele rezervelor minime obligatorii pentru bănci.