“Bulgaria ajută România să respecte toate criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen”, a declarat ministrul bulgar al Afacerilor Externe, Nikolai Mladenov. “Facem totul posibil să-i ajutăm pe colegii noştri, serviciile noastre colaborează cu ale lor ca să poată şi ei să respecte criteriile. Trebuie avut în vedere faptul că România este o ţară mai mare, cu frontiere mai complicate şi, respectiv, cu provocări mai mari”, a spus Mladenov. El a precizat că aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen în 2011 depinde de mai mulţi factori, dintre care cei mai mulţi sunt de natură internă. În opinia lui Madenov, se poate afirma că totul merge după planul stabilit. Se aşteaptă că România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen în primăvara anului viitor.

La rândul său, premierul bulgar, Boiko Borisov, a promis că Dunărea şi Marea Neagră vor fi legate de un canal prin teritoriul bulgăresc. Borisov a declarat că Bulgaria nu a renunţat la proiectele mari, cum ar fi construirea unui canal între Dunăre şi Marea Neagră. El a precizat însă că aceste proiecte necesită foarte mult timp şi nu pot fi realizate imediat. Borisov a prezentat proiectul unui astfel de canal în luna martie, când s-a aflat într-o vizită în Qatar şi Kuweit. Premierul a propus investitorilor din cele două ţări să participe în acest proiect. Proiectul de construire a unui canal între Dunăre şi Marea Neagră prin teritoriul Bulgariei a fost foarte actual în anii \'70, când proiectarea a fost într-o fază destul de avansată. Există trei variante de construcţie a acestui canal, care poate să înceapă din porturile dunărene Ruse, Silistra sau Tutrakan (Turtucaia) şi să ajungă la portul maritim Varna. Lungimea canalului urmează să fie între 160 şi 168 de kilometri, iar cea mai mare problemă este diferenţa de altitudine, care este de circa 250 metri. Proiectul a fost însă îngheţat după inaugurarea canalului între Cernavodă şi Constanţa.

Premierul Boiko Borisov a vizitat, duminică, portul Varna. El s-a declarat nemulţumit de starea porturilor bulgăreşti. În opinia lui, în ultimii 20 de ani nu s-a făcut nimic pentru dezvoltarea porturilor din Bulgaria. Borisov nu a exclus posibilitatea ca cei aflaţi la putere în ultimele două decenii să fi acţionat în mod intenţionat pentru regresul acestei infrastructuri. În timp ce porturile din România şi Grecia s-au dezvoltat cu fonduri europene, cele bulgăreşti au folosit împrumuturi cu dobânzi mari, a spus Borisov. El a mai declarat că sunt necesare măsuri urgente, deoarece în următorii doi ani vor intra în vigoare prevederi europene noi, care ar putea obliga Bulgaria să-şi întrebe vecinii înainte de a putea întreprinde orice pentru dezvoltarea porturilor sale.