Bulgaria a afirmat cu claritate că vrea să adere la spaţiul Schengen în martie 2011, deşi Franţa şi Germania au decis să blocheze accesul Sofiei şi Bucureştiului la această zonă, a relatat, ieri, Novinite. “Ceea ce citesc astăzi în ziare nu va schimba în niciun fel pregătirile noastre pentru a face ca ţara să corespundă zonei Schengen în martie 2011”, a declarat ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov.

Miniştrii de Interne din Franţa şi Germania au declarat marţi că este prematur să permită aderarea României şi Bulgariei la Schengen în 2011. Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstroem, cei doi oficiali au spus că Sofia şi Bucureştiul trebuie să înregistreze progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. Ministrul bulgar a subliniat că raportul interimar al CE asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare va fi crucial pentru încercarea de aderare a Bulgariei la Schengen. Guvernul de centru-dreapta al Bulgariei a stabilit ca prioritate de top aderarea ţării la spaţiul Schengen în martie 2011, data ţintă care a fost fixată în 2007, în timpul mandatului fostului Executiv socialist. Nivelul de pregătire al Sofiei trebuie să primească undă verde de la UE şi se confruntă cu o opoziţie puternică din partea statelor membre vechi, care spun că aderarea anul viitor ar fi prematură. Experţi ai statelor UE care au vizitat România şi Bulgaria urmează să prezinte un raport în ianuarie, care va fi folosit de guverne în luarea deciziei privind aderarea celor două state, însă documentul trebuie să primească aprobarea unanimă a ţărilor membre Schengen.

Scrisoarea franco-germană care cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen afectează nu numai cele două ţări, ci şi aliaţii lor din fostul bloc estic, mai ales Ungaria, care a făcut din aceasta o prioritate a preşedinţiei sale la UE, comentează “Financial Times”. Deoarece este necesar un acord unanim al ţărilor UE pentru aderarea la spaţiul Schengen, poziţia franco-germană va determina un nou calendar, afirmă diplomaţii. Această situaţie va fi însă deosebit de dezamăgitoare pentru Ungaria, care preia preşedinţia UE la 1 ianuarie şi care spera să refacă relaţiile dintre vechile state membre, ca Germania şi Franţa şi cele nou intrate în blocul comunitar, în principal din estul Europei. Într-un alt semn de tensiune, la summit-ul european de săptămâna trecută, liderii francez, german şi britanic au desfăşurat o campanie pentru restrângerea bugetului UE, care ar avea impact imediat asupra ţărilor est-europene, principalii beneficiari de fonduri pentru dezvoltare regională din partea Bruxelles-ului.

Persoanele care au urmărit dezbaterea susţin că factorii enumeraţi în scrisoarea franco-britanică sunt îngrijorări pe care cele două ţări le împărtăşesc. Dar factorii politici au, de asemenea, o anumită pondere. Franţa rămâne îngrijorată de potenţialul aflux de romi din România şi Bulgaria, în cazul deschiderii totale a graniţelor, în timp ce Germania ar fi preocupată de efectul asupra imigraţiei. Includerea României şi Bulgariei în Schengen ar deschide un pod terestru pentru emigranţii turci, care ar putea intra pe teritoriul UE fie direct prin Bulgaria, fie pe la graniţa cu Grecia.