Parlamentul European a criticat, ieri, într-o rezoluţie, întârzierile, lipsa de coordonare şi finanţarea unor proiecte energetice irelevante în cadrul programelor de închidere a unor centrale nucleare din Bulgaria, Lituania şi Slovacia. Lituania, Slovacia şi Bulgaria primesc, în prezent, fonduri UE pentru scoaterea din funcţiune a trei centrale atomice vechi. Aceste programe trebuie îmbunătăţite pentru ca UE să îşi continue susţinerea, se arată în rezoluţia ce evaluează modul în care au fost folosite fondurile în perioada 2007-2013 şi reprezintă aportul PE la planurile de extindere a programelor după 2013. Salutând progresele făcute până acum, europarlamentarii se declară, totuşi, îngrijoraţi de întârzieri şi lipsa generală de coordonare. Ei cer Comisiei Europene să înfiinţeze o echipă de coordonare care să supervizeze planurile, programul şi modul în care au fost utilizaţi până acum banii, pentru a stabili dacă este necesară continuarea rolului UE şi pentru a decide responsabilităţile în cadrul programelor.

În rezoluţia redactată de Marian-Jean Marinescu (PPE) şi adoptată ieri, europarlamentarii pun sub semnul întrebării şi proporţia relativ mare de fonduri UE direcţionate către proiecte energetice care nu sunt legate direct de cele trei centrale nucleare vizate. Curtea Europeană de Conturi va pune la punct un raport special privind programul de scoatere din funcţiune, ce va fi dat publicităţii în toamnă. Parlamentul cere Curţii să precizeze dacă fondurile au fost folosite corespunzător, dacă procedurile privind licitaţiile publice au fost respectate, dacă banii cheltuiţi au permis siguranţă mai mare, dacă OLAF a fost implicat şi dacă există suficientă coordonare între programe. În proiectul de buget pe termen lung (2007-2013), ajutorul UE este estimat la 1.367 de milioane de euro pentru centrala Ignalina (Lituania), 613 milioane de euro pentru Bohunice (Slovacia) şi 868 de milioane de euro pentru Kozlodui (Bulgaria). Aceste programe constau în măsuri privind zonele în care se află centrala (de exemplu, tratarea deşeurilor şi decontaminare completă), energia (îmbunătăţirea furnizării de energie şi modernizarea infrastructurii) şi consecinţele sociale (reconversie profesională).