”Bulgaria va adera la spaţiul Schengen, alături de România, în timpul preşedinţiei ungare a UE”, a declarat ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov. El a făcut aceste afirmaţii după primirea raportului interimar privind monitorizarea civică a pregătirilor Bulgariei pentru aderarea la spaţiul Schengen, realizat de organizaţia Open Society. Ţvetanov a subliniat faptul că Bulgaria îndeplineşte mult mai bine cerinţele tehnice decât alte state care sunt de mai mult timp membre UE. Potrivit raportului, toate măsurile legate de sistemul de informaţii Schengen au fost finalizate înainte de data stabilită iniţial. Ţvetanov a subliniat că absorbţia fondurilor în cadrul acestui program este de 100%.

În ultima perioadă, din cauza politicii franceze în privinţa romilor, s-a speculat că România ar putea să nu adere la spaţiul Schengen, dacă nu rezolvă problema romilor. Acum, ţările din Grupul de la Vişegrad (Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) recunosc că se confruntă cu probleme similare în ceea ce priveşte etnicii romi şi nu pot să le rezolve, după cum au declarat preşedinţii Parlamentelor din cele patru ţări. Educarea romilor ar putea oferi o soluţie, potrivit oficialilor. “A trebuit să acordăm o atenţie sporită problemei romilor, dar opinia publică nu este satisfăcută”, a declarat preşedintele Parlamentului slovac, Richard Sulik. Acesta a apreciat că dintre ţările membre ale Grupului de la Vişegrad, Slovacia se confruntă cu cele mai mari probleme în ceea ce priveşte sutele de mii de romi care trăiesc adesea sub pragul sărăciei, în condiţii mizerabile. El şi-a informat omologii în legătură cu planul Guvernului slovac de a lansa un proiect pilot de carduri pentru cei care primesc ajutor social. Astfel, ei nu vor primi întreaga sumă lunar, ci vor putea extrage dintr-un cont o sumă pe zi. Tot din cont vor fi reţinute plăţile lunare, precum chiria. Preşedinta Camerei Deputaţilor din Cehia, Miroslava Nemcova, a declarat că educaţia reprezintă prioritatea pentru soluţionarea problemelor romilor. Ea a precizat că circa 150.000 - 200.000 de romi trăiesc în Cehia. La rândul său, Mieczyslav Augustyn, preşedintele Parlamentului polonez, a subliniat necesitatea educării liderilor romi. Franţa a decis recent să repatrieze mai multe mii de romi în România şi Bulgaria. “Pentru mine, acest lucru a confirmat faptul că nici măcar ţări mari, precum Franţa, nu au nicio soluţie de încredere. Acesta pare să fie un semn de neajutorare”, a spus Sulik. Potrivit estimărilor, între 10 şi 12 milioane de romi trăiesc în UE, formând cea mai mare minoritate etnică.

Disputa preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, cu Executivul UE, în legătură cu tratamentul aplicat romilor imigranţi a generat îngrijorare în rândul diplomaţilor, care se tem că Franţa ar putea deveni un partener mai dificil al UE, relatează “Financial Times”. Discursul lui Sarkozy pe tema problemei rome a atras atenţia celorlalte capitale europene că acesta va deveni mai recalcitrant înaintea alegerilor prezidenţiale, ce urmează să aibă loc peste 18 luni. Unii oficiali se tem că Franţa s-ar putea opune extinderii UE. Planurile de aderare ale Croaţiei vor fi probabil prea avansate pentru a le mai pune în pericol, dar Islanda nu se poate aştepta la nicio favoare din partea Parisului. Problema aderării Turciei la UE, căreia Franţa i se opune în mod hotărât, este o sursă de neînţelegeri cu Marea Britanie. Partenerii europeni ai Franţei nu se îndoiesc de hotărârea Franţei de a-şi apăra interesele naţionale, dar sunt îngrijoraţi că ar putea folosi astfel de argumente pentru obţinerea de capital politic pe spatele instituţiilor UE şi al statelor membre mai mici.