Bulgaria şi Rusia au căzut de acord să semneze, săptămâna aceasta, un moratoriu pe trei luni privitor la proiectul construirii centralei nucleare de la Belene, timp în care ar urma să se facă şi o evaluare completă a riscurilor seismice. Moratoriul va fi valabil până când va fi calculat costul exact al centralei, va fi făcută o evaluare completă a riscurilor seismologice şi vor fi clarificate şi alte chestiuni disputate, a anunţat premierul Boiko Borisov. Ministrul bulgar al Economiei şi Energiei, Traicio Traikov, a informat că o comisie tehnică pentru proiectul Belene a pus Rusiei 30 de noi întrebări, după incidentul de la centrala nucleară de la Fukushima din Japonia, avariată de cutremurul devastator şi de tsunami-ul din 11 martie. Bulgaria va cere de la contractor garanţii de siguranţă suplimentare, care să fie confirmate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi de Comisia Europeană. Până la sfârşitul anului 2011, Ministerul Energiei va examina şi va evalua, în colaborare cu AIEA, siguranţa proiectului Belene, incluzând riscuri legate de incendii, inundaţii, cutremure şi pericole legate de tehnologie.

Odată cu intrarea în UE, Bulgaria este nevoită să-şi închidă, din motive de siguranţă, singura centrală nucleară pe care o are, cea de la Kozlodui. În aceste condiţii, s-a decis continuarea proiectului centralei nucleare de la Belene, situată la trei kilometri de oraşul aflat pe malul Dunării. Discuţiile despre construirea unei a doua centrale nucleare au început încă din anii \'70 iar aprobarea a fost dată în 1981. Fundaţia viitoarei centrale a fost pusă în 1987, după un proiect al Atomenergoproekt Kiev (URSS) şi Energoproekt Sofia, care prevedea că centrala va avea patru reactoare. Între 1988 şi 1990 s-au efectuat 40% din lucrările de la reactorul 1 şi a fost furnizat 80% din echipament. Proiectul a fost abandonat însă în 1990, după căderea comunismului şi ulterior s-au făcut doar lucrări de conservare. În 2002, după numeroase rapoarte, evaluări, inspecţii din partea AIEA, Guvernul bulgar a decis, în principiu, redemararea proiectului Belene, cu o capacitate de 2.000 de megawaţi. Ca urmare, în mai 2005, Compania Electrică Naţională (NEK) a lansat procedura de selecţie a contractorului pentru construirea reactoarelor 1 şi 2 iar în 2006 a ales compania rusă Atomstroiexport, cea franceză Framatome (Areva) şi Siemens (Germania). Atomstroiexport a fost aleasă pentru că s-a oferit să răscumpere vechea unitate furnizată în anii \'80 şi să pună în funcţiune prima unitate a centralei până în 2013, iar al doilea reactor, un an mai târziu. NEK a păstrat 51% din acţiuni. În decembrie 2007, Comisia Europeană a dat aviz favorabil proiectului, dând astfel undă verde pentru un împrumut de la Euratom. Atomstroiexport şi NEK au semnat, în 2008, contractul pentru proiectarea, construcţia şi instalarea unităţilor 1 şi 2 de la Belene iar la 3 septembrie 2008, proiectul a fost demarat oficial.

Nu au lipsit criticile, începând de la preocupările pentru siguranţa mediului exprimate de organizaţiile ecologiste până la reproşurile legate de costuri, corupţie, proastă administrare. Unele voci au spus că proiectul va cimenta dominaţia rusă asupra sectorului energetic bulgar. În România au existat articole de presă alarmiste, care comparau centrala Belene cu cea de la Cernobîl. Potrivit unei telegrame WikiLeaks, compania germană de utilităţi RWE, care urma să devină partner strategic în proiect, cu 49% din acţiuni, a renunţat la planurile de a participa la construcţia centralei nucleare de la Belene, după ce şi-a dat seama că o cooperare cu companiile ruse şi bulgare în sectorul energetic este o ”combinaţie otrăvitoare”. O telegramă diplomatică din februarie 2009 afirma că ”RWE este îngrijorată de lipsa de transparenţă a proiectului şi de faptul că trebuie să lucreze cu Atomstroiexport”. Compania germană RWE a renunţat, în octombrie 2009, la planurile de a participa la construcţia centralei nucleare, invocând probleme de finanţare.

În vara anului trecut, Guvernul bulgar a anunţat că va suspenda pe termen nedefinit construirea centralei, din cauza incertitudinii că investiţia va fi recuperată. ”Precedentul guvern, condus de socialişti, a folosit încă una dintre manipulările lor la proiectul Belene. Ei spun că s-ar ridica la patru miliarde de euro contractul pentru cele două unităţi dar nu menţionează factorul inflaţiei şi cererea Rusiei de a actualiza suma prin adăugarea a încă 2,8 miliarde de euro. Peste 500 de milioane de euro pentru consultanţă, plus infrastructura necesară, plus rata dobânzii la un eventual împrumut, preţul va ajunge la 6-7 miliarde de euro, nu patru miliarde de euro”, a explicat premierul Boiko Borisov, de centru-dreapta. După discuţii îndelungate privind costurile, la sfârşitul anului trecut, Bulgaria a semnat un memorandum de înţelegere cu NEK EAD, Rosatom, Altran şi Fortum, stabilind un preţ de 6,3 miliarde de euro pentru Belene.