Provocate de furia străzii, alegerile legislative de duminică din Bulgaria riscă să dezamăgească aspiraţiile de schimbare ale populaţiei, condamnată să aleagă între aceleaşi partide şi să conducă la un impas ce poate amplifica criza. Chiar dacă a dezamăgit, partidul conservator GERB al fostului premier Boiko Borisov are toate şansele să obţină o victorie în acest scrutin cu un singur tur, dar fără o majoritate pentru a guverna. Ultimele sondaje îl creditează cu 23 până la 25,6% din intenţiile de vot. Partidul Socialist (PSB, fost comunist), principala forţă a opoziţiei, condus de fostul premier Serghei Stanişev, se clasează pe poziţia a doua în sondaje, cu 18 până la 22%. Oferta de pe piaţa politică nu corespunde cererii, constată analistul Jivko Gheorghiev de la Institutul Gallup, în opinia căruia bulgarii sunt nevoiţi să aleagă între partide împotriva cărora au manifestat în iarnă. În acest context, charismaticul Boiko Borisov le pare unora un rău mai mic, în pofida apucăturilor totalitariste de care îl acuză criticii.

Absenţa alternativei se va face simţită şi în privinţa participării la vot. Până la 18% dintre alegători declară că nu vor să se prezinte la urne, iar 35% că nu s-au decis încă pe cine votează, potrivit ultimului studiu al Institutului Scala. Dezinteresul lor a crescut în timpul campaniei, care s-a transformat într-o adevărată reglare de conturi între GERB şi socialişti, în jurul unui scandal al unor ascultări telefonice ilegale. Partidele mari s-au arătat mai puţin elocvente în privinţa proiectelor lor vizând asanarea în Bulgaria, cea mai săracă ţară din UE, a sărăciei cronice. Ţara balcanică aplică, începând din 1997, un regim de austeritate care menţine o stabilitate a finanţelor sale publice, dar în schimbul unui preţ plătit printr-un nivelul de trai foarte scăzut. Tulburările din februarie, provocate iniţial de o adevărată explozie a cuantumului facturilor la energie electrică, s-au transformat într-o mişcare de protest, punctată de violenţe, împotriva sărăciei, şomajului şi corupţiei. Un fapt fără precedent este că şase persoane s-au autoincendiat în cea mai intensă perioadă a protestelor, din disperare sau din revoltă, iar cinci au decedat. Borisov a demisionat pe 20 februarie, împreună cu Guvernul său, provocând alegeri anticipate, cu două luni înainte de termen. Politologii îl suspectează că a accelerat organizarea scrutinului pentru a nu acorda multiplelor grupuri din societatea civilă, aflate la originea manifestaţiilor, timpul să se organizeze într-o mişcare politică. Revendicarea lor principală, vizând o paticipare a societăţii civile la gestionarea ţării, are puţine şanse de câştig. În acest context, şeful statului, Rosen Plevneliev, a evocat riscul pentru Bulgaria al unei perioade de instabilitate pe termen lung, îndemnând partidele să susţină un guvern legitim, cu scopul de a evita organizarea unor noi alegeri legislative.

UN MACHO CARISMATIC Fostul premier bulgar Boiko Borisov, favorit în alegerile legislative, este considerat un personaj macho şi charismatic de bulgari, care îşi doresc o mână forte pentru eradicarea sărăciei şi corupţiei din ţară. Masiv, musculos, cu părul ras, tenul bronzat, acest fiu al unui poliţist şi al unei învăţătoare a intrat în viaţa profesională ca pompier. Deţinător al centurii negre la karate, el a fost antrenor la clubul Ministerului de Interne. În iunie va împlini 54 de ani. Când s-a prăbuşit comunismul, în 1990, Borisov şi-a creat o firmă de gărzi de corp. El s-a ocupat de securitatea fostului dictator comunist Tudor Jivkov, după destituirea acestuia în 1989, iar ulterior, de paza fostului rege Simeon al II-lea de Saxe-Coburg-Gotha, la revenirea sa în ţară, în 1996, după 50 de ani de exil. Fostul rege, devenit premier în 2001, i-a încredinţat responsabilitatea operaţională a poliţiei în cadrul Ministerului de Interne şi l-a promovat la gradul de general. Prezent mereu la locul faptei, blamând ineficienţa justiţiei, el şi-a asigurat un nivel important de popularitate, mulţi cetăţeni văzând în el mâna forte împotriva infracţionalităţii din ţară. În decembrie 2006, pe când era primar al Sofiei, el a fondat partidul Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB, de centru-dreapta), bucurându-se de o susţinere largă din partea primarilor din ţară. Renunţând cu uşurinţă la proiecte nepopulare, el este criticat de economişti pentru că nu a efectuat reforme necesare, în special în sectorul sănătăţii publice, educaţiei şi pensionării. Afişând un ton dezinvolt, Borisov este omniprezent în presă, care nu îşi prea permitea, înainte de demisie, să îl critice.

De când a devenit premier, Boiko Borisov declară că locuieşte singur într-o casă de la periferia Sofiei plină de trofee de vânătoare. El nu este căsătorit, nu are copii, dar are trei câini din rasa ”ciobănesc bulgar”.