12 PRODUSE ATESTATE Înainte de 1989, toată lumea mânca sănătos, nimeni nu ştia ce sunt alea E-uri sau produse cu aditivi. Acum, comercianţii se laudă cu tot felul de bunătăţi, însă sub ambalaj se ascund produse mai degrabă inspirate din tabloul lui Mendeleev. Nu vi s-a întâmplat niciodată să cumpăraţi un produs etichetat cu inscripţia „tradiţional” sau „Bio” şi, când aţi citit mai atent, să constataţi că are o sumedenie de E-uri - din gama celor nesănătoase? De cele mai multe ori, comercianţii ascund sub denumirile „tradiţional” sau „Bio” alimente care n-au nicio legătură cu reţetele bunicii. Deşi, la prima vedere, comerţul cu produse tradiţionale - brânză, preparate din carne, gem, miere, zacuscă, produse de patiserie făcute după reţete vechi - pare înfloritor, în realitate nu este aşa. Foarte puţini, aproape pot fi număraţi pe degetele de la o mână, sunt micii producători constănţeni care au riscat să-şi atesteze produsele şi să-şi deschidă prăvălii în zone cu vad din oraş. Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Constanţa, Boris Parpală, a declarat că, deşi produsele tradiţionale reprezintă o oportunitate importantă pentru producătorii constănţeni, ea nu este exploatată la maximum.

JUDEŢUL NOSTRU POATE FI NUMIT CODAŞ LA CAPITOLUL TRADIŢIE ÎNREGISTRATĂ.

În prezent, avem 12 produse tradiţionale atestate, înregistrate de cinci agenţi economici. Acestea sunt singurele din Constanţa recunoscute la nivel naţional care pot fi vândute legal, având certificarea recunoscută de autorităţile statului. „Majoritatea produselor atestate fac parte din categoria produselor lactate, deşi Dobrogea are numeroase alte produse tradiţionale care ar putea fi protejate. Unul dintre motivele pentru care interesul producătorilor agricoli este scăzut vizavi de înregistrarea produselor este faptul că aceştia sunt foarte ocupaţi. Ştiţi foarte bine că, la ţară, munca nu se termină niciodată”, a declarat Parpală. El a precizat că, în perioada următoare, va trimite informări către toate primăriile, astfel încât micii producători să-şi facă autorizaţii pentru produsele pe care le vând, pentru a-şi găsi o piaţă de desfacere mai bună. Parpală mai spune că producătorii interesaţi să certifice un produs trebuie să se adreseze DADR Constanţa, unde este necesar să depună o cerere de înregistrare însoţită de un caiet de sarcini. „Procedura nu este deloc complicată. Trebuie doar să depună câteva documente din care să rezulte caracterul deosebit al unui anumit produs. După ce se efectuează verificarea în teren, toate actele sunt înaintate Ministerului Agriculturii, care decide dacă eliberează sau nu atestatul de produs tradiţional”, a spus directorul DADR Constanţa.

MATERII PRIME 100% NATURALE Cele mai multe produse înregistrate în Constanţa sunt realizate de o firmă din Independenţa, care a obţinut certificarea a şase produse: telemea de vacă, telemea de oaie, telemea de capră, caşcaval, brânză şi smântână proaspătă. Pe listele Ministerului Agriculturii mai avem înregistrate telemeaua de vacă de Negru Vodă, telemeaua de vacă de Adamclisi, cozonacul de casă, dar şi faimoasa plăcintă dobrogeană, ultimele două produse fiind realizate de o firmă din Eforie Nord.

AVANTAJE... Agenţii economici care-şi atestă produsele au posibilitatea să participe la târgurile de produse tradiţionale, dar, în primul rând, rămâne mândria că fabrică produse „curate”, fără E-uri, fără coloranţi, fără aditivi alimentari, după reţete vechi. Constantin Suflaru, producător de produse lactate tradiţionale din Independenţa, este atestat de câţiva ani. „Unul dintre avantajele de a fi certificat este că modul de preparare a produselor este mult mai simplu, fără E-uri. Toate produsele sunt fabricate din materii prime 100% naturale, după reţetele de altădată ale bunicilor. Un alt avantaj ar fi preţul, puţin mai mare. Din păcate, populaţia nu se omoară după calitate, însă cine ne cumpără produsele o dată preferă să mai revină şi altădată”, a spus Suflaru.

DEŞI ÎN DOBROGEA SUNT MULŢI PATISERI CARE FAC DELICIOASELE BACLAVALE, NICIUNUL NU S-A GÂNDIT SĂ-ŞI PROTEJEZE PRODUSUL.

În ce priveşte alte produse tradiţionale dobrogene, unele dintre cele mai familiare publicului larg sunt baclavalele. „Trebuie să recunosc că nu m-am gândit niciodată să-mi atestez produsul. Nu ştiu prea multe despre protejarea produselor tradiţionale, dar poate este timpul să învăţ”, a spus un producător de baclavale.

INVADAŢI DE FALSURI Lăsate o perioadă într-o zonă gri din punct de vedere legislativ, producţia şi comercializarea produselor tradiţionale au dat posibilitatea oricui să se mişte liber. Atât de liber încât, în ultimii ani, au fost organizate o serie de târguri tradiţionale în cadrul cărora se vindeau produse, dar pentru care, în unele cazuri, existau suspiciuni că ar fi fost cumpărate din supermarketuri. După ce erau schimbate ambalajele, acestea erau vândute ca şi produse tradiţionale, dar la preţuri mult mai mari. Specialiştii spun că România are înregistrate 4.400 de produse tradiţionale, iar unele dintre acestea nu sunt active sau nu corespund conceptului de „produs tradiţional”, deci nu sunt atestate. Pentru a stopa avalanşa de aşa-zise produse tradiţionale, Ministerul Agriculturii a elaborat un Ordin de atestare a produselor tradiţionale, care ar putea intra în vigoare la sfârşitul acestei luni sau cel târziu la începutul lunii septembrie. Potrivit Ordinului, produsul trebuie să fie fabricat din materii prime obţinute în zona de producţie, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional. Celor care nu vor respecta legislaţia li se va anula atestatul de produs tradiţional.