Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns eşecul dezamăgitor de la Roma, din această primăvară, cînd autorităţile de la Bucureşti au încercat să-i atragă pe românii din Italia cu slujbe prost plătite şi bonuri de masă, Ministerul Muncii a continuat aşa-zisa campanie de repatriere a conaţionalilor din Peninsulă. Rezultatele au fost la fel de usturătoare, mai ales că, spre deosebire de Bursa locurilor de muncă din Roma, la cea organizată la Torino, chiar la sfîrşitul săptămînii trecute, puţini au fost cei care au mai trecut pragul angajatorilor români. Nenţelegînd că, pînă la urmă, românii italieni nu ar da salariile de peste 1.000 de euro pe o slujbă plătită cu cîteva sute de lei pe lună, ci ar fi mai degrabă interesaţi de deschiderea afacerilor în ţară, autorităţile ridică neputincioase din umeri şi nu înţeleg de ce la Bursă au venit doar 400 de persoane. \"Nu ne aşteptam la o prezenţă atît de redusă. Cred că este din cauza mediatizării defectuoase a evenimentului. Va fi foarte dificil să-i convingem pe muncitorii români din Torino să se întoarcă în ţară, întrucît s-au integrat mult mai bine decît cei de la Roma. Ştim că aici trăieşte cea mai mare comunitate de români din Italia, adică 43.500 de persoane\", a declarat directorul în Ministerul Muncii, Mihaela Matei. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Muncii, majoritatea persoanelor care doresc să se întoarcă în România au vîrste cuprinse între 45 şi 50 de ani şi sînt constructori, bucătari şi menajere care provin din judeţele Iaşi, Suceava, Neamţ, Galaţi, Vîlcea şi Braşov. Din cei 400 de lucrători români participanţi la eveniment, în jur de 200 au cerut formulare pentru a-şi completa CV-ul, pe care l-au depus atît la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), cît şi la angajatorii privaţi prezenţi la bursă. Aceştia au cerut salarii între 600 şi 1.000 de euro pentru a se întoarce în România. \"Românii au fost interesaţi în special de cum să-şi deschidă o afacere în ţară şi au dorit să afle care sînt condiţiile în care pot obţine pensie în ţară dacă rămîn să lucreze în continuare în Italia\", a completat Mihaela Matei.