În ultima vreme, măgarul este tot mai des invocat în dialogurile politice de la noi. Este folosit ca termen de comparaţie, apreciere sau etalon în materie de prostie, dar şi în chestiuni care privesc lipsa de caracter sau grosimea obrazului. Cine spune ăla este ca măgarul din poveste! Acesta este, de regulă, finalul discursurilor şi dezbaterilor politice la nivel de Alianţă. Măgarul din politichia noastră tinde să devină un personaj inconfundabil. Nu numai din punct de vedere al fizicului său urecheat. Adevărul este că era imposibil ca măgarul să nu se afirme plenar la cîte măgării se întîmplă în politichia noastră! Ce-i drept, nu toate sînt creaţiile măgarului, dar cei care fug de răspundere s-au învăţat să dea vina pe el! Personalitatea măgarului dăinuie şi în convorbirile politice pe care le poartă aliaţii DA. Cum lansează pe nepusă masă o iniţiativă trăznită, pediştii îi cataloghează imediat pe liberali ca fiind nişte măgari! I se spune prezidentului Băsescu că ministrul cutare a luat-o prin bălării cu soldaţii lui de plumb cu tot. Imediat, dar imediat, vine replica tăioasă: "Măgarul!" Sînt şi politicieni care văd în măgar un abil conducător şi nu numai o formulă de a da ora exactă. Pus în fruntea unei turme politice, măgarul pare semeţ, demn şi stăpîn pe el. Pînă o ia la gioale, formulă consacrată de către cei care se dau în vînt după partidul unic. Cînd nu-i convine ceva, măgarul rage într-o formulă politică diversă. Rage la ai lui, rage la aliaţi, mă rog, după vorbă, după port... În politichia noastră, fără măgar nu mai ţine! Se merge din măgărie în măgărie pe faţă şi fără menajamente! S-a terminat cu buna cuviinţă şi cavalerismul din politichie! Doar nişte naivi îşi pot imagina că formaţiunea lor politică poate supravieţui pe eşichier fără un măgar bine pregătit! Avem cîteva exemple de băieţi buni care sînt nevoiţi să-şi lase la garderobă cei şapte ani de acasă. Vă aduceţi aminte ce frumos vorbeau dumnealor după alegeri? Sînt unii care chiar au crezut în puritatea Alianţei, ca, după o perioadă de triste experienţe şi teste pe diverşi cobai politici, să realizeze că totul este o măgărie! În această situaţie, după ce au fost călcaţi decisiv pe bombeuri, au apelat la politica măgărească. De la o vreme încoace, la diverse nivele înalte, măgarul se bucură de o simpatie ieşită din comun. În guvernările trecute, din cîte îmi aduc aminte, au fost situaţii cînd, după anumite aprecieri venite din sînul opiniei politice, cîte un ministru era catalogat ca fiind un... bou! Replica susţinătorilor săi din partid nu întîrzia să apară pe frontispiciul politichiei noastre: "E bou, dar e boul nostru!" Rar mi-a fost dat să asist la atîtea reacţii de tandreţe şi lacrimi. Acum, după modelul boului, se încearcă de către unii subminarea personalităţii măgarului. Se spune: "E măgar". Şi se răspunde: "Da, e măgar, dar e măgarul nostru!" Constat că se cer drepturi de autor şi pe prostie! Mai observ că măgarul este tratat ca un monument al naturii. Aflu că tot mai multe consilii locale intenţionează să ridice monumente închinate măgarului. S-au pus chiar bazele unei doctrine a politicii măgăreşti. Se ştie că măgarul a ieşit în evidenţă prin încăpăţînarea sa ieşită din comun. Dumnealui nu răspunde la nici una din comenzile consacrate, "hăis" sau "cea". Ca să-şi vadă interesul purtînd fesul, măgarul este în stare să demoleze cu copita sa orice construcţie politică şi să construiască alta după chipul şi asemănarea sa. Electoratul nu este chiar atît de încîntat de măgăriile care se vehiculează prin politichia noastră autohtonă. Dacă îi aduci cetăţeanului aminte de ce i s-a promis în campania electorală, el îţi răspunde acrit: "Nişte măgari". Aici nu se mai potriveşte zicala cu "cine spune ăla este"... Să nu credeţi că măgarul politic are vreo jenă pe tema asta! Nu, nici vorbă! Urechile sale, care cresc în caz de minciună, reflectă realitatea din politichie. Urechile-barometru de tip măgăresc reprezintă o reală problemă de imagine pentru formaţiunea care le promovează. Sînt partide aflate la putere care organizează lecţii de echitaţie cu măgarul. După ce ne-au dus amar de vreme cu zăhărelul, acum, iată, ne plimbă patru ani cu măgarul!