La jumătatea zilei indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a scăzut cu 8,6%, la 7.695 de puncte, piaţa de capital pierzând în câteva ore tot ce a acumulat de-a lungul acestui an, pe fondul măsurilor fiscale anunţate de Guvern.

Bursa de Valori Bucureşti a anunţat, printr-un comunicat de presă, că a luat notă de efectele negative reflectate în scăderi importante ale indicilor bursieri ca urmare a proiectului de OUG anunţat recent de către Guvern.

Piaţa de capital locală, în care activează companii româneşti ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă.

Investitorii urmăresc cu deosebită atenţie acţiunile decidenţilor politici ce influenţează mediul economic şi evoluţia companiilor listate, un aspect major în cadrul procesului investiţional fiind dat de predictibilitatea şi stabilitatea legislativă.

Analiştii spun că piaţa de capital a pierdut înttr-o singură zi tot ceea ce s-a acumulat în 2018, aceasta fiind cea mai importantă scădere din istoria bursei din cauza unui eveniment intern.

Conform calculelor Ziarului Financiar, companiile din structura indicelui principal BET înregistrau la ora 12:00 o valoare de piaţă de circa 65 miliarde de lei, în scădere cu 6 miliarde de lei faţă de închiderea de marţi seară, ceea ce înseamnă că doar în câteva ore de tranzacţionare, miercuri, acestea au pierdut 8,6% din capitalizare.

Cele mai afectate companii sunt în continuare cele din energie şi băncile, cu Banca Transilvania (indice TLV) apropiindu-se periculos de scăderea de 15% care duce la oprirea tranzacţiilor.

La ora 13:12, Banca Transilvania a anunţat, pe BVB, că „limita inferioară de variaţie pentru TLV” a fost „setată la 25%”.

Banca Transilvania a scăzut la ora transmiterii ştirii cu 14,89%, BRD cu 11,23%, Sphera Francise Group cu 11,48%, Romgaz cu 8,57%, Transgaz cu 4,22%, OMV petrom cu 9,22%, Conpet cu 4,70%.

Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, afirmacă este pe deplin argumentat ca această taxă să fie numită "taxă pe lăcomie", ea fiind menită să protejeze interesele cetăţenilor români, şi a subliniat că băncile preferă să cumpere titluri de stat.

"Este pe deplin argumentat dacă denumim această taxă ca taxă pe lăcomie, pentru că, dacă ne uităm la zona bancară din România şi pot da câteva elemente pentru a vedea de ce această propunere este făcută de Guvern şi este o propunere care să protejeze românul, pentru că obligaţia noastră ca guvernanţi este să protejăm interesele cetăţeanului din România. În România, expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea mai mare din UE. Deci, băncile preferă în cele mai multe cazuri să vină către stat, să cumpere titluri de stat, să-şi plaseze banii într-un mod sigur, în loc să finanţeze economia reală", a spus şeful MFP.

El a adăugat, de asemenea, că profitul băncilor în România (una dintre cele mai sărace țări de pe continent) este printre cele mai mari la nivel european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ mult mai mare decât cel plătit pentru ele.