HELLO, JUNK! Agravarea rapidă a crizelor datoriilor de stat din zona euro şi a crizei bancare ameninţă ratingul de credit al tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, avertizează agenţia de rating Moody’s, alăturându-se astfel corului care îi cântă deja zonei euro „Veşnica pomenire”. „Scenariul nostru de bază este însă că zona euro va fi conservată, fără intrări în insolvenţă, dar chiar şi această perspectivă relativ pozitivă are implicaţii negative privind ratingurile statelor comunitare”, spun cei de la Moody’s, care se tem că politicienii europeni ar fi motivaţi să implementeze un plan anticriză decisiv numai după o nouă serie de şocuri. Loviturile vor afecta însă accesul la finanţare pentru tot mai multe ţări şi, în cazuri nefericite, ar impune programe de sprijin extern, explică analiştii Moody’s: „O astfel de situaţie ar cauza, cel mai probabil, coborârea ratingurilor statelor europene în categoria speculativă (junk)”.

ATACURI SPECULATIVE Interesant este că mulţi analişti iau deja în calcul reducerea ratingurilor. „Aprecierile Moody’s nu vor lua prin surprindere pieţele. Practic, este o chestiune general acceptată că în Europa totul este supus riscului. Destul de mulţi jucători iau în calcul un scenariu în care zona euro se rupe”, spune economistul ING Bank, Tim Condon. Declaraţia vine în contextul în care tot mai multe ţări din zona euro, în frunte cu Italia, sunt atacate speculativ pe pieţe, prin manipularea dobânzilor obligaţiunilor de stat. „Zona euro se apropie de o răscruce, care ar putea duce la o mai strânsă integrare sau la o fragmentare accentuată. Probabilitatea unor scenarii negative a crescut în ultimele săptămâni, reflectând incertitudinea politică din Grecia şi Italia, dar şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică a zonei euro”, notează Moody’s.

BANII FUG SPRE VEST O altă problemă remarcată de economişti este că sprijinirea Italiei are efecte negative asupra finanţărilor contractate de statele mici, între care se află şi România. „Dobânzile cerute pentru a împrumuta Italia, pe şase luni, au atins nivelul de 6,5%, un maxim al perioadei de existenţă a euro. Pentru scadenţe la 10 ani, dobânzile sunt mai mari de 7%, fapt care a dus la salvarea forţată a Irlandei şi Portugaliei. Drenarea finanţării FMI către ţările dezvoltate ar însemna o nouă fază a crizei datoriilor europene şi recunoaşterea dificultăţilor cu care se confruntă economiile dezvoltate”, spune directorul casei de brokeraj X-Trade Brokers, Victor Safta. El adaugă că, pentru România, extinderea crizei către Italia reprezintă un triplu semnal de avertizare: „În primul rând, avem o piaţă de export în dificultate, iar exporturile, care sunt un motor de creştere, ar avea de suferit. În al doilea rând, canalul de finanţare pentru bănci s-ar putea subţia în continuare. Şi în al treilea rând, resursele Fondului Monetar Internaţional vor deveni tot mai dificil de accesat”.

DEZINTOXICARE DE FMI În consecinţă, România trebuie să se organizeze şi să devină mai puţin dependentă de FMI, avertizează brokerul, pentru că vom avea de rambursat împrumuturile deja contractate, iar accesul la pieţele externe este scump. „Avem nevoie de două direcţii practice – reducerea deficitului către ţinta de 1,9% din PIB şi pregătirea unui plan B, de accesare a unor fonduri direct de pe piaţa locală”, conchide Safta. După primele 10 luni ale anului, bugetul României are un deficit de 13,3 miliarde lei, respectiv 2,4% din PIB, potrivit datelor publicate ieri de INS.