Cadrele medicale ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa sunt într-o continuă perfecţionare profesională, atât în ţară cât şi în străinătate. Medici şi asistenţi medicali fie iau parte la congrese, simpozioane, mese rotunde, fie participă la cursuri de educaţie medicală continuă. Un asemenea curs de perfecţionare se desfăşoară, în premieră, în Dobrogea, la SCJU, anunţă şeful Secţiei de Neonatologie a SCJU, dr. Livica Frăţiman. Ea a explicat că este vorba despre un curs POSDRU, cu finanţare europeană, fiind organizate două grupe formate din câte 15-20 de persoane. Patologia nou-născutului este una complexă, aşa că toate cadrele medicale ce profesează în acest domeniu trebuie să fie în permanenţă la curent cu toate noutăţile. „În cadrul cursului care se susţine şi la SCJU, a fost achiziţionată o păpuşă (bebeluş) computerizată care imită simptome de boală. Este ceva extraordinar, se pot face diferite simulări în cazul unor afecţiuni, iar cadrele medicale trebuie să reacţioneze imediat, să înveţe să ia măsurile care se impun în respectivele situaţii”, a declarat şeful Secţiei de Neonatologie a SCJU, dr. Frăţiman. Medicul şef a precizat că asemenea cursuri au avut loc în toate maternităţile mari din ţară, cea constănţeană fiind una dintre beneficiare. „Ne bucurăm că avem şi noi posibilitatea să învăţăm, practic, pe păpuşa computerizată. Este un schimb de experienţă valoros între noi şi colegii din Iaşi, schimb de experienţă care va îmbunătăţi cu mult bagajul nostru de cunoştinţe în domeniu”, a spus dr. Frăţiman.

CU OCHII PE PACIENTUL ELECTRONIC Ore în şir, cadre medicale ale SCJU au stat neclintite pe scaune şi au ascultat cu mare atenţie informaţiile primite de la colegii din Iaşi. Spre finalul cursului, toate privirile s-au îndreptat asupra „pacientului electronic”. Pacientul, pe post de nou-născut, este realizat în dimensiuni ceva mai mari faţă de un nou-născut natural, şi asta pentru că în interiorul său există un adevărat computer ce este conectat la alte aparate. Multe dintre sistemele electronice din interiorul său joacă rol de organe, aşa că imediat ce mecanismul computerizat este pus în funcţiune, păpuşa parcă prinde viaţă. Respiră, clipeşte, plânge, dar „cere” şi ajutor atunci când starea de sănătate, vizibil, se agravează. Semnele de rău ale pacientului electronic nu sunt, însă, scăpate de sub control. Bebeluşul este contectat la aparate, similar unei situaţii reale. Aşa că medicii şi asistenţii medicali ştiu imediat ce au de făcut. Văd pe monitorul proiectat totul: valorile tensiunii arteriale, pulsul. Cei prezenţi la orele de ieri, susţinute la SCJU, la sala de raport a Clinicii de Obstetrică şi Ginecologie, n-au putut rezista prea mult de scaune, aşa că şi-au luat stetoscoapele şi au trecut la treabă. Pentru prima dată au consultat un pacient... computerizat, afecţiunile sale fiind numeroase, efortul depus pentru salvarea sa fiind imens.