Sindicaliştii din Educaţie ameninţă cu proteste-surpriză, care nu vor însemna neapărat ieşiri în stradă, nemulţumiţi de faptul că ministrul Educaţiei nu a susţinut un amendament legislativ care viza suplimentarea cheltuielilor pentru personalul din acest domeniu, deşi se angajase să facă acest lucru. Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2007, în forma în care a fost discutat şi votat recent în Comisiile de buget-finanţe ale celor două Camere ale Parlamentului încalcă, din nou, atît Legea învăţămîntului, cît şi Constituţia, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Federaţiei Spiru Haret, Gheorghe Isvoranu. Sindicaliştii din învăţămînt sînt nemulţumiţi că ministrul Educaţiei, Mihail Hărdău nu a susţinut şi în Comisiile reunite de buget-finanţe transferarea unor fonduri din bugetul Ministerului Educaţiei pentru 2007 de la capitolul investiţii la cel de salarii, deşi la discuţiile anterioare a fost de acord cu amendamentul. Comisiile reunite de buget-finanţe au respins, luni, amendamentul referitor la redistribuirea a 420 milioane de lei de la capitolul de investiţii spre fondul de salarii. În această situaţie, profesorii vor primi în plus 7 procente, de la 1 aprilie 2007 şi 11% din octombrie anul viitor. Dacă amendamentul privind redistribuirea ar fi primit aviz pozitiv, salariile profesorilor ar fi crescut cu 7% de la 1 ianuarie şi 15% de la 1 octombrie.

Liderul sindical a declarat că membrii federaţiei vor monitoriza toţi parlamentarii din teritoriu care au votat împotriva amendamentuui de transferare a unei părţi din bugetul alocat investiţiilor în învăţămînt către capitolul de salarii. De asemenea, sindicaliştii vor pune în toate şcolile afişe color cu toţi aceşti parlamentari. Isvoranu a precizat că ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a motivat acest vot negativ prin faptul că salariul mediu în învăţămîntul preuniversitar este de 16,7 milioane de lei vechi, ceea ce este total eronat, după cum spun sindicaliştii, doar salariul brut al unui profesor de peste 40 de ani apropiindu-se de această valoare. “Poziţia federaţiilor sindicale faţă de ministrul Mihail Hărdău, membru al Guvernului României, este de neînţeles pentru noi, avînd în vedere toate demersurile făcute pînă în acest moment de domnia sa”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEdC), Mircea Mureşan. Hărdău a susţinut că decizia de a respinge amendamentul la bugetul educaţiei, prin care urma să fie luate 420 de milioane de lei de la investiţii pentru creşterea salariilor profesorilor este decizia Guvernului, pe care o susţine. "Sindicatele, în raport cu noi, s-au dovedit a nu fi de cuvînt. S-a stabilit, la încheierea protocolului, că acţiunile în instanţă privitor la diferenţele salariale se sistează, dar procesele au continuat şi Guvernul a trebuit să aloce suma suplimentară de 533 miliarde de lei, sume rezultate în urma sentinţelor judecătoreşti date în acest an", a declarat Hărdău.

Instituţiile europene invitate să facă ordine în învăţămîntul românesc

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt, Aurel Cornea a declarat că profesorii reprezintă 40% din bugetari şi primesc pentru salarii doar 2,28% din PIB, în timp ce restul primesc 6% din PIB pentru plata salariilor. "Suplimentarea fondului de salarii cu suma propusă, de 420 de milioane, reprezintă doar 0,11% din PIB, iar în anul 2007 sînt categorii de bugetari care primesc majorări ale fondurilor de salarii de 30-50%", a explicat Cornea. Sebastian Vlădescu a replicat că profesorii, în număr de 350.000, vor primi 70 de milioane lei în 2007 pentru plata salariilor, ceea ce înseamnă o creştere de 18%, în condiţiile unui salariu mediu lunar de 1.650 lei.

Guvernul a aprobat ieri acordarea diferenţelor salariale datorate profesorilor pentru perioada octombrie 2001 - septembrie 2004. Proiectul de hotărîre care a ajuns ieri pe masa miniştrilor, stabileşte că datoria statului român faţă de cadrele didactice este de 6.900 de miliarde de lei vechi. Liderii federaţiilor din Educaţie au hotărît să recurgă totuşi la mijloace de protest, fără a mai ieşi în stradă, observînd de-a lungul timpului că aceste mişcări nu au adus niciun rezultat. Aceştia se vor întîlni în perioada imediat următoare pentru a decide asupra mişcărilor de proteste pe care le vor urma. Preşedintele Federaţiei Spiru Haret a subliniat faptul că sindicaliştii au început deja demersurile pentru un referendum naţional care ar putea duce la blocarea sfîrşitului de an şcolar. Referindu-se la premierul Tăriceanu, care “are nişte poliţe de plătit învăţămîntului”, Isvoranu a declarat că acesta “dă banii pentru educaţie în aşa fel încît aceştia să nu poată fi cheltuiţi”, anume la final de an. De asemenea, Isvoranu a amintit şi de caravanele sindicale pe care le vor organiza membrii federaţiei în toată ţara, pentru informarea corectă a colegilor dascăli asupra legislaţiei din domeniu. "De altfel, nu ne mai aşteptăm la nimic bun din partea unui ministru al Educaţiei care, nu numai că vine în faţa Parlamentului cu un proiect de act normativ în contradicţie cu legislaţia românească în vigoare, dar care propune în plenul Legislativului respingerea unui amendament de suplimentare a cheltuielilor de personal, pe care tot el îl susţinuse în şedinţa Comisiilor de învăţămînt", a subliniat Isvoranu. Federaţia „Spiru Haret” a atenţionat în numeroase rînduri că lipsa unei salarizări motivante în învăţămînt conduce automat la „fuga” cadrelor didactice din sistem şi la refuzul tinerilor competenţi de a se încadra în acest domeniu, ceea ce va genera eşecul total al reformei în educaţie. Sindicaliştii spun că, în cazul în care Legea bugetului va fi adoptată în forma actuală, vor sesiza atît instituţia Avocatului Poporului, cît şi organizaţii şi organisme internaţionale – comisarul european responsabil cu probleme legate de educaţie, alte instituţii ale Uniunii Europene care pot avea un cuvînt de spus în această problemă, cum ar fi Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Internaţională a Educaţiei.