Chiar dacă, în teorie, Legea Educaţiei, intrată în vigoare la începutul acestui an, ar trebui să încurajeze şi să promoveze tinerele cadre didactice din mediul universitar, în realitate, actul normativ nu face decât să descurajeze profesorii din mediul universitar care aspiră la o funcţie mai înaltă. Unul din principalele motive îl reprezintă stabilirea unor criterii greu de atins de către cei care doresc mai mult în carieră. „Ideea de promovare este compromisă în acest moment, din cauza unor criterii extrem de ridicate, descurajante pentru majoritatea cadrelor didactice. Sunt de acord cu stabilirea unor standarde ridicate, dar acestea trebuie să rămână accesibile, nu să devină imposibile. În acest moment, din cele aproape 700 de cadre universitare care îşi desfăşoară activitatea la Universitatea „Ovidius”, dacă sunt şapte care îndeplinesc respectivele criterii”, a declarat decanul Facultăţii de Fizică, Chimie, Electronică şi Tehnologia Petrolului (FFCETP) din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, prof. univ. dr. Mihai Gîrţu.

POSTURI BLOCATE Imposibilitatea atingerii standardelor stabilite, din birou, de reprezentanţii Ministerului Educaţiei, fără o consultare temeinică cu reprezentanţii mediului academic, face ca mulţi dintre pretendenţii la o funcţie academică mai înaltă, nici măcar să nu mai încerce, ştiind că nu au sorţi de izbândă.

MAI GRAV ESTE CĂ LIPSA UNOR PERSPECTIVE DE AVANSARE FACE CA MULTE CADRE UNIVERSITARE SĂ SE RESEMNEZE, SĂ SE BLAZEZE

„Dacă limita ar fi fost fixată sus, dar undeva unde să poată fi „văzută” de candidatul la promovare, atunci s-ar fi impulsionat şi ar fi încercat s-o treacă. Dar, pentru că este fixată prea sus, candidaţii renunţă din start la ideea de avansare în carieră, ceea ce poate duce la blazare”, a explicat prof. univ. dr. Gîrţu. Pe lângă standardele mari, şi blocarea posturilor universitare reprezintă un obstacol greu de trecut de orice profesor care doreşte să acceadă la un post superior pe scara ierarhică.

GRANTURI GREU DE OBŢINUT O altă problemă pe care Legea Educaţiei o pune o reprezintă accesul la granturile de cercetare. „Şi în acest caz condiţiile de eligibilitate sunt foarte greu de îndeplinit, nu doar în prezent, dar şi în viitorul apropiat. Din această cauză este împiedicată ieşirea dintr-un cerc vicios: absenţa finanţării pentru activităţile de cercetare blochează accesul la aparatură performantă modernă, împiedică participarea la conferinţe de specialitate naţionale şi internaţionale şi publicarea în reviste din fluxul principal în domeniu, ceea ce face ca, pe viitor, accesul la granturi să devină imposibil”, a precizat decanul FFCETP. Mai grav este faptul că, la fel ca în cazul promovării pe funcţie, echipele de cercetători sunt descurajate şi nu mai aplică pentru obţinerea granturilor, chiar dacă ar fi putut avea şanse în viitorul apropiat. „Chiar dacă nu reuşeau să obţină grantul iniţial, vedeau ce au nevoie şi se puneau la punct înainte de-a aplica pentru un nou grant. Perseverau, nu renunţau. Toate aceste prevederi, deşi au un scop nobil, ne fac să fim mai sceptici, mai neîncrezători în sistemul de învăţământ. Trebuie redată încrederea şi speranţa cadrelor didactice, atât din învăţământul universitar cât şi din cel preuniversitar”, a adăugat prof. univ. dr. Mihai Gîrţu.