Nutriţionistul englez Glen Matten arată că, după ce mulţi s-au temut de cafea, studii realizate în ultimii ani au demonstrat că ea face mai mult bine decât rău. Cafeaua nu este însă recomandată tuturor. Se ştie, de exemplu, că femeile însărcinate trebuie să se abţină să bea, la fel ca şi cei care suferă de anxietate sau insomnie, au hipertensiune arterială sau osteoporoză. În schimb, pentru restul persoanelor, cafeaua are multe virtuţi, prea puţin cunoscute. Studii recente au sugerat că, pe termen lung, consumul de cafea s-ar putea asocia cu un risc mai mic de diabet de tip 2 (diabet gras sau de maturitate, neinsulino-dependent). Este fals să credem că băuturile, printre care cafeaua, au efect diuretic şi nu hidratează corpul. Fiecare ceaşcă de cafea băută contribuie la acoperirea nevoilor zilnice de hidratare. Numeroase studii au arătat cum consumul de cafea îmbunătăţeşte imunizarea faţă de bolile legate de degenerescenţa neuronilor, cum ar fi bolile Alzheimer sau Parkinson. Greşeala clasică este confuzia dintre cafea şi cafeină. Cafeaua este un produs natural cu calităţi antioxidante. Fiind un detoxifiant deosebit, cafeaua ajută la eliminarea toxinelor, contribuind la scăderea riscului de boli de ficat.