Secret Service va trebui să facă faţă riscurilor importante pe care le presupune călătoria cu trenul de la Philadelphia la Washington a preşedintelui american ales, la 17 ianuarie. Pe lîngă opririle din Philadelphia, Wilmington, Delaware şi Baltimore, Maryland, comitetul de învestire a preşedintelui a declarat că publicul va avea posibilitatea să vadă trenul şi de la alte locaţii, de-a lungul rutei sale de 220 de kilometri. Experţii în securitate afirmă că această călătorie prezintă atît riscuri tradiţionale: numeroasele clădiri, depozite de pe parcursul rutei, precum şi puncte vulnerabile netradiţionale: poduri, tuneluri, care ar putea fi sabotate. Două grupări ecologiste au avertizat şi asupra posibilităţii ca teroriştii să exploateze infrastructura existentă, în acest caz uzinele chimice de-a lungul căii ferate, ca o modalitate de atac. Gupările ecologiste l-au mai îndemnat pe Barack Obama şi pe vicepreşedintele ales Joe Biden să reconsidere planurile de călătorie cu trenul.

După ce trenul ajunge la destinaţia finală, însăşi ceremonia de învestire a preşedintelui va reprezenta o ţintă atractivă pentru terorişti, din cauza semnificaţiei istorice a primului preşedinte minoritar al naţiunii, s-a arătat într-un raport al serviciilor de informaţii americane, care a mai adăugat că nicio ameninţare particulară nu a fost detectată pînă în prezent. Raportul a mai precizat că atacatori singulari, care nu sînt legaţi de grupuri organizate, constituie cea mai mare ameninţare, pentru că asemenea persoane sînt cel mai greu de detectat. Barack Obama va asista la trei recepţii cu o zi înaintea învestiturii sale, la Washington, în onoarea unor cetăţeni care şi-au consacrat viaţa serviciului public, respectiv senatorul John McCain, generalul Colin Powell şi vicepreşedintele ales Joe Biden. Membri ai Congresului şi personalităţi vor asista la aceste recepţii numite „Dincolo de partide”, ce vor avea loc la National Building Museum, la Union Station şi la Hotelul Hilton.

Marile provocări ale noii administraţii

Barack Obama a declarat că va începe să acţioneze pentru pace în Orientul MIjlociu imediat ce va deveni preşedinte al SUA, iar conflictul din Fîşia Gaza nu face altceva decît să îi întărească hotărîrea de a se implica imediat în acestă regiune. În timpul campaniei prezidenţiale, acesta a declarat că atît George W. Bush, cît şi Bill Clinton au aşteptat prea mult pentru a depune eforturi susţinute în vederea unui acord de pace între israelieni şi palestinieni. De la începerea noii crize, Barack Obama, care va fi învestit în funcţie la 20 ianuarie, a refuzat să comenteze prea mult pe tema violenţelor din Fîşia Gaza. Totodată, Barack Obama a recunoscut că nu va reuşi să închidă închisoarea de la Guantanamo în primele 100 de zile ale preşedinţiei sale, dar şi-a reiterat promisiunea de a închide centrul de detenţie controversat, potrivit unui interviu difuzat duminică. „Cred că acest lucru va lua timp şi echipele noastre de jurişti lucrează cu oficialii din domeniul securităţii naţionale, chiar în acest moment, pentru a şti exact ce trebuie să facem”, a subliniat acesta.

Preşedintele ales al a apreciat că Iranul va fi una dintre cele mai mari provocări ale administraţiei sale şi a promis că va acţiona rapid şi în această privinţă. În opinia sa, un Iran dotat cu arma nucleară ar putea provoca o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu şi a promis „o nouă abordare bazată pe respect şi pe o voinţă de dialog cu Teheranul”. Administraţia George W. Bush a refuzat să participe la un dialog cu Iranul. Nu în ultimul rînd, preşedintele ales nu a exclus urmărirea în justiţie a unor oficiali ai administraţiei lui George W. Bush, care ar fi comis abuzuri în cadrul războiului împotriva terorismului, subliniind că nimeni nu este deasupra legii. Barack Obama l-a criticat pe vicepreşedintele Dick Cheney, care continuă să apere metodele de interogare, precum simularea înecului, asimilate drept tortură.

Prima vizită în străinătate, în Canada

Barack Obama va efectua prima sa vizită în străinătate în calitate de preşedinte în ţara vecină, principalul partener economic al SUA. Biroul premierului canadian Stephan Harper a confirmat vizita, care se înscrie într-o lungă tradiţie. În 2000, după prima sa alegere, preşedintele Bush a făcut excepţie, plecînd în Mexic în prima sa călătorie în străinătate. Economia ar urma totuşi să figureze în prim planul discuţiilor liderilor celor două ţări, care sînt principalii parteneri economici ai lumii. SUA preiau aproape trei sferturi din exporturile canadiene. Barack Obama a anunţat că va revizui planul de 700 miliarde dolari, destinat sprijinirii economiei, pentru a creşte fluxul de creditare către populaţie şi companii. „Asemenea altora, sînt dezamăgit de modul în care s-a desfăşurat programul de preluare a activelor neperformante. Nu a fost supravegheat suficient. Am descoperit într-un raport că nu controlăm unde ajung aceşti bani”, a declarat Obama, într-un interviu difuzat de ABC. Planul economic al administraţiei Obama prevede crearea a patru milioane de noi locuri de muncă.