Călăul

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Editorial

Călăul

Eveniment 03 Septembrie 2010 / 00:00 500 accesări

Discursul ţinut de Traian Băsescu în faţa diplomaţilor români a sunat şi ca un program politico-economic de guvernare pentru 2011, dar şi ca o sentinţă de condamnare la moarte pentru populaţie, de parcă preşedintele României ar fi fost inchizitor, judecător şi călău, în acelaşi timp! În vreme ce, în clădirea parlamentului, Emil Boc juca şi el comedia democraţiei în PDL, ameninţând cu depunerea mandatului, la schimb cu decizia de remaniere, şi fluturând peste capetele pedeliştilor spectrul moţiunii de cenzură ce se apropie, Băsescu le explica ambasadorilor cu un zâmbet cinic faptul că el este sigur de creşterea economică de anul viitor, numai că trebuie reduse cheltuielile în continuare şi mai trebuie daţi afară cel puţin o sută de mii de oameni... Sunt sigur că, la acel moment, el ştia ce face Boc în parlament, căci puseseră la cale împreună acea scenetă, pe lângă faptul că îi dăduse deja premierului în plic lista miniştrilor care urmează să fie remaniaţi, aşa că \"dezbaterea\" de a doua zi, la vârful PDL-ului, a fost o altă comicărie ipocrită. Cinismul ăsta manipulator ascunde iresponsabilitate şi lipsă de caracter, în egală măsură!

Ţara pe care o conduc Băsescu şi Boc este populată cu oameni, vorba Ecaterinei Andronescu, iar creşterea economică a României ar trebui să fie dedicată exact acestor oameni, adică ar trebui să se petreacă exclusiv în beneficiul bieţilor români... Tu, şef de stat, remaniezi guverne după bunul tău plac, sfidezi parlamentul, te răzbuni pe presă cu ordonanţa 58, privind drepturile de autor, iar acum faci şi pe profetul, prognozând apropierea sfârşitului crizei ca pe o victorie personală, însă cu preţul altor reduceri şi restructurări care vor sacrifica locuri de muncă sau venituri! Atunci de ce mai faci remanieri? Atunci de ce te mai bucuri de această creştere? Spre binele cui este ea?

Actorul Mircea Diaconu l-a caracterizat memorabil pe preşedintele României, în tripla ipostază enunţată şi de mine, anume: inchizitor, judecător şi călău, citând exclamaţia unui personaj pe care l-a interpretat cândva: \"N-am ce să fac, sunt genial!\" Restul e tăcere...



12