CE LE-A SCĂPAT ANALIŞTILOR? Oficialii băncii centrale i-au atacat dur pe analiştii de la ING, care au afirmat, recent, într-un raport, că BNR a intervenit puternic pe piaţa valutară, în mai, vânzând 500 milioane euro, pentru a preveni o depreciere a leului. Şi Isărescu şi Vasilescu au criticat „calculele fanteziste” ale economiştilor, spunând că rapoartele de specialitate se pot transforma în „jurnale uşuratice”, cu astfel de analize. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat că datele referitoare la intervenţiile pe piaţă nu sunt publicate pentru că generează speculaţii şi fac mai mult rău decât bine. El a mai spus că economiştii nu au făcut unele corelaţii simple şi le-a recomandat să fie ceva mai riguroşi pe viitor. „Dar dacă tot ne-au explicat cum am vândut noi, în mai, un miliard de euro, trebuia să facă un mic efort şi să-şi dea seama că un miliard de euro înseamnă vreo patru miliarde de lei. Cum de există un asemenea surplus de lichiditate pe piaţă chiar la începutul perioadei de rezervă minimă obligatorie şi în condiţiile în care, după 25 a lunii până pe 10 a lunii următoare, Ministerul Finanţelor absoarbe vreo cinci miliarde de lei? De unde există surplus când BNR vinde valută şi absoarbe lichiditate? Este un minim de efort pe care cei care scriu despre problemele financiare trebuie să îl facă, pentru că, altfel, publicaţiile de specialitate se pot transforma în jurnale uşuratice şi nu cred că acesta este scopul”, a declarat Isărescu. La rândul său, consilierul Adrian Vasilescu a precizat că intervenţiile BNR sunt greu de estimat, pentru că nu sunt concentrate, fiind diversificate la nivelul întregii pieţe.

CURSUL VALUTAR NU ESTE SUPRAEVALUAT. Şeful băncii centrale nu i-a iertat nici pe cei de la Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care au citat recent un studiu al Economist Intelligence Unit (EIU), în care se spune că leul este supraevaluat, cotaţia realistă fiind de 4,7 lei/euro. „De ce nu se citează şi studiul Barclays Capital, o altă unitate de prestigiu în domeniul cercetării, în care valoarea corectă a leului este considerată a fi 4 lei/euro? Ar fi fost mai corect dacă se prezentau ambele viziuni”, a spus Mugur Isărescu, în replică la declaraţia preşedintelui AOAR, Florin Pogonaru, care a declarat, pe 1 iunie, că BNR adoptă cea mai uşoară poziţie, cea defensivă, lăsând leul să se întărească, în condiţiile în care cei de la EIU spun că moneda naţională este supraevaluată cu peste 16%. Adevărul este că intervenţia oficialilor BNR a fost la fel de „inspirată” ca cea a Elenei Udrea, după votarea preşedintelui PDL: „Alegerile au fost corecte şi democratice”.

ARIERATELE ŞI CREDITELE ÎN VALUTĂ, CATALIZATORII INFLAŢIEI. Revenind la problemele „macro”, Isărescu a declarat că „nu este corect să se spună că inflaţia din România apare pentru că BNR tipăreşte bani, deoarece nu avem o creştere explozivă a numerarului”. „La noi au apărut două lucruri care ne-au dat total peste cap: arieratele statului şi creditul în valută. Ele ne-au arătat cât de periculos este să te ancorezi cu politica şi cu soarta unei ţări într-o singură direcţie. Şi poate că aceasta ne-a determinat să mergem spre ţintirea inflaţiei. În anii \'90, ţineam masa monetară destul de strâns - 20% creştere. Inflaţia era 300%, pentru că apăruseră arieratele întreprinderilor de stat”, a explicat guvernatorul BNR.