Calculele pentru admiterea la liceu, schimbate

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Noi decizii la Ministerul Educaţiei

Calculele pentru admiterea la liceu, schimbate

Eveniment 07 Septembrie 2013 / 00:00 745 accesări

Schimbări în admiterea la liceu, în următorul an şcolar! Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a anunţat că, începând din anul şcolar 2013 - 2014, elevii care intră acum în clasa a VIII-a vor trebui să muncească mai mult la examenul de Evaluare Naţională (EN), pentru că acesta va avea o pondere mai mare decât până acum. Astfel, de acum încolo, la calculul mediei finale, notele obţinute la examenele de limba română şi matematică vor conta în proporţie de 75%, nu doar 50%, aşa cum era până acum. Cu alte cuvinte, ponderea mediei din cei patru ani de liceu va scădea la 25%.

25 DE JUDEŢE CU DIFERENŢE MARI MEN a luat decizia după ce a analizat datele înregistrate la finalul clasei a VIII-a, care au relevat diferenţe notabile între mediile mai mari obţinute de elevi în şcoală, pe parcursul gimnaziului, şi mediile mai mici de la EN. Într-un comunicat de presă al ministerului se precizează că, în cazul a 59,52% dintre unităţile de învăţământ, sunt diferenţe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluaţi elevii pe parcursul gimnaziului şi media de la evaluarea naţională a acestora. MEN arată că „ruptura între cele două tipuri de evaluare a fost identificată în 25 de judeţe”, printre care se numără şi Constanţa. În alte şase judeţe (Vâlcea, Mureş, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin şi Olt), diferenţele sunt şi mai mari, depăşind 2,5 puncte. Pe de altă parte, o situaţie considerată de MEN „acceptabilă”, respectiv un raport între 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial şi cele la EN, se înregistrează în 21,42% din totalul unităţilor de învăţământ, la nivel de ţară. Potrivit MEN, numai Bucureşti şi judeţul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă şi EN (mai puţin de 1,5 puncte - n.r.), dar reprezintă doar 4,76% din totalul judeţelor. „În condiţiile în care, la nivel naţional, diferenţa dintre cele două tipuri de notare este de 2,16 puncte, mai mare în cazul mediilor din cei patru ani de studiu, considerăm că examenele din cadrul EN arată o imagine mai obiectivă a pregătirii elevilor”, a declarat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

VARIABILE DE NOTARE La Constanţa, măsura MEN este văzută cu ochi buni atât de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), cât şi de directorii de licee. Inspectorul general şcolar din cadrul ISJ, prof. Răducu Popescu, a declarat că măsura vine în sprijinul unei evaluări corecte a elevilor. „La examenul de EN sunt subiecte naţionale, ceea ce înseamnă că evaluarea elevului se va realiza în mod obiectiv şi corect”, a declarat prof. Popescu. Prin scăderea ponderii mediei celor patru ani de la gimnaziu la media finală de la admitere, se vor elimina discrepanţele întâlnite în ceea ce priveşte mediile obţinute în unele unităţi şcolare. Realitatea este că, în mediul rural, unii profesori acordă mai uşor note mari decât cei de la oraş, care sunt mai exigenţi cu elevii, ceea ce este în detrimentul şcolarilor atunci când îşi încearcă şansele să intre la un liceu cu prestigiu. Totodată, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ (CNMB), prof. Vasile Nicoară, a admis că există variabile de notare între instituţiile şcolare, iar prin măsura MEN, ele se vor estompa. „Noi propunem introducerea unui examen şi în cadrul şcolilor, pentru a exista o selecţie privind opţiunile candidaţilor, dar şi pentru a stimula concurenţa”, a declarat directorul CNMB. Şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar, Mihaela Gună, consideră că măsura MEN este o variantă mult mai corectă pentru elevi. „Toată perioada anilor V-VIII este o vânătoare de note. Se fac presiuni asupra cadrelor didactice de către părinţi. Şi cadrele didactice s-ar putea sau nu să pună în mod artificial notele, ţinând cont că e vorba de rezultatele copiilor pe care îi învaţă“, a spus Gună.

Elevi în sfera analfabetismului

Reprezentanţii ministerului susţin că o situaţie îngrijorătoare o reprezintă şi faptul că 35.000 de elevi, din totalul celor care au participat la EN, nu au reuşit să obţină minimum 5, iar o parte a elevilor se încadrează în sfera analfabetismului. În plus, abandonul şcolar este un fenomen întâlnit mai ales la trecerea de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi este direct proporţional cu eşecul şcolar înregistrat în urma EN.



12