Căldură în funcţie de fonduri

În timp ce directorul Spitalului Orăşenesc Medgidia, dr. Stere Buşu, este mulţumit că poate asigura în unitate o temperatură acceptabilă, furnizînd agent termic în program fracţionat, nu acelaşi lucru l-a declarat managerul Spitalului Orăşenesc Hârşova, dr. Adrian Mihai. „Şi noi am dat drumul la căldură pentru că nu putem ţine pacienţii în frig. Însă temperatura din saloane depinde direct de fondurile pe care le avem. Am luat şapte tone de combustibil însă acest stoc ne va ajunge maximum trei săptămîni dacă şi vremea va ţine cu noi şi nu vor scădea foarte mult temperaturile ca să fim nevoiţi să furnizăm căldură non-stop. Pentru acest combustibil am plătit 950 milioane lei şi ne-au rămas pentru celelalte cheltuieli doar 300 milioane lei, sumă de altfel insuficientă“, a recunoscut dr. Mihai. Acesta a adăugat că numărul gradelor celsius din saloane depinde în egală măsură şi de infrastructură. „Cînd discutăm de temperatura din spital nu trebuie luat în calcul numai combustibilul. Degeaba furnizăm agent dacă instalaţia în sine este veche şi defectuoasă, iar ferestrele nu se închid bine sau au geamurile crăpate“, a spus directorul Spitalului Hârşova. Mai mult, acesta a mărturisit că pentru a se menţine o temperatură bună în saloane, cadrele medicale şi pacienţii folosesc şi surse de încălzire pe bază de energie electrică.

Spitalul de Urgenţă vrea gaze naturale

Directorul adjunct al DSPJ a menţionat că şeful Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa intenţionează să renunţe la agentul termic furnizat de RADET Constanţa şi să folosească gaze. „Astăzi (n.r. ieri) am trimis la minister solicitarea conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa de finanţare a proiectului de alimentare cu gaze naturale a unităţii sanitare. Directorul spitalului ne-a prezentat un studiu de fezabilitate care arată că această schimbare a agentului termic înseamă economii la bugetul unităţii“, a declarat dr. Culeţu. La rîndul său, directorul unităţii, dr. Ioan Tiberiu Tofolean a spus că pentru finalizarea proiectului mai sînt necesare 35 miliarde lei, iar finalizarea investiţiei va însemna o reducere a cheltuielilor lunare de pînă la 35%.