Pentru angajaţii şi conducerea Companiei Naţionale Administrarea Canalelor Navigabile (CNACN), ziua de ieri a avut o semnificaţie aparte: împlinirea a 25 de ani de exploatare a canalului Poarta Albă - Midia Năvodari. „Acest canal a fost creat pentru a facilita exploatarea carierelor de piatră din localităţile Luminiţa şi Corbu. Transportul pe apă al calcarului extras de la aceste două cariere era jumătate din costul transportului pe calea ferată”, a declarat directorul CNACN, Daniel Georgescu, în cadrul manifestărilor organizate ieri, la sediul CNACN, cu ocazia celor 25 de ani de exploatare a canalului Poarta Albă - Midia Năvodari. El a adăugat că, dacă la început, canalul Poarta Albă - Midia Năvodari a fost proiectat pentru un trafic de 2.700.000 - 3.000.000 de tone de marfă, în prezent s-a ajuns la un trafic de 18 milioane de tone. Proiectarea „drumului pe ape” a început în 1982, sarcina punerii pe hârtie a proiectului revenind lui Chiriac Avădanei, proiectantul şef al canalului. „Lucrările la canal au demarat în 1983, acesta fiind deschis navigaţiei pe 26 octombrie 1987. Artera navigabilă face legătura între acvatoriul portului maritim Midia şi cel al portului Luminiţa, din Lacul Taşaul (Năvodari), cu canalul Dunăre-Marea Neagră, în zona localităţii Poarta Albă”, a declarat proiectantul şef Avădanei.

CANALUL BUCUREŞTI - DUNĂRE, LOCURI DE MUNCĂ ŞI SPRIJIN ÎN AGRICULTURĂ În acelaşi an în care a realizat proiectul canalului respectiv, Chiriac Avădanei a primit sarcina de-a mai proiecta un canal, care să lege capitala ţării de canalul Dunăre-Marea Neagră, oferind, astfel, Bucureştiului ieşire la Marea Neagră. Deşi respectivul canal a fost realizat în proporţie de 80%, potrivit proiectantului şef, după 1989 lucrările au fost oprite, din cauza lipsei fondurilor. Mai mult, în ultimii ani, canalul Bucureşti - Dunăre (partea construită) a fost devalizat, cetăţenii „de bine” ai României furând tot ce s-a putut de pe şantier. „Canalul Bucureşti - Dunăre reprezintă una din cele mai importante investiţii ale României, din acest moment, care ar putea genera foarte multe locuri de muncă”, a declarat directorul CNACN. La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, prezent la festivităţile organizate ieri, a declarat că, până acum, actualul Guvern USL a realizat actualizarea datelor proiectului canalului Bucureşti - Dunăre. „Pentru finalizarea proiectului este nevoie de două miliarde de euro. În prezent căutăm soluţii pentru finanţarea lucrării, o posibilitate fiind realizarea unui parteneriat public-privat. Dar, pentru a pune în aplicare proiectul, avem nevoie de sprijinul Parlamentului României”, a declarat preşedintele CJC.

SUSŢINERE POLITICĂ Proiectul noului canal navigabil este susţinut şi de candidaţii USL de Constanţa la alegerile parlamentare de luna viitoare. Prezent la evenimentul de ieri, candidatul USL în Colegiul 7 Deputaţi, Mircea Titus Dobre, a afirmat că acest canal ar rezolva, printre altele, şi problema traficului greu din Bucureşti şi Constanţa, precum şi din localităţile riverane Dunării. De asemenea, ar ajuta la irigarea terenurilor agricole, rezolvând, parţial, problema secetei. „Am primit o sarcină pentru mandatul viitor, sarcină de care vom face tot posibilul pentru a ne achita. După alegerile parlamentare din 9 decembrie vom lucra cu Guvernul pentru a reîncepe lucrările la acest canal”, a spus, la rândul ei, candidatul USL în Colegiul 3 Deputaţi, Cristina Dumitrache. Printre invitaţii de ieri s-a numărat şi candidatul USL în Colegiul 3 Senat, Alexandru Mazăre, care a spus că noul canal reprezintă un proiect gigant, care are atât susţinerea Guvernului României, cât şi a premierului Victor Ponta şi a USL. „Investiţii precum canalul Bucureşti - Dunăre sunt benefice pentru România şi au o foarte mare importanţă pentru economia ţării noastre. Ar trebui lăsate la o parte certurile politice şi implementate cât mai multe asemenea proiecte, care să ducă la creşterea economiei ţării noastre şi la crearea de noi locuri de muncă”, a spus, la rândul său, candidatul USL în Colegiul 6 Deputaţi, Eduard Martin.