Profitând de numărul mic de locuri de muncă disponibile în România şi de disperarea cauzată de acest lucru în rândul românilor (şomerii acceptă să lucreze pe salarii mai mici decât pregătirea pe care o au, angajaţii fac aproape orice ca să-şi păstreze locul de muncă etc.), o parte din angajatori au început să ignore faptul că salariaţii lor au drepturi. Printre cei care au aflat pe propria piele ce înseamnă să fii „uitat” de patron se numără şi cei 27 de angajaţi (majoritatea din Mangalia şi localităţile din împrejurimi) ai SC Renav Steel Buildings SRL Constanţa, al căror caz a fost prezentat în ediţia din 3 noiembrie a cotidianului Telegraf şi a căror situaţie a rămas neschimbată: abandonaţi în Lituania, fără bani, mâncare şi în pericol de-a fi evacuaţi din căminul care-i găzduieşte, potrivit soţiei unuia din lucrători, din Mangalia. Reamintim că bărbaţii au plecat să muncească pe un şantier naval din Lituania, patronii promiţându-le că le vor fi asigurate cazarea şi masa, precum şi un salariu atractiv. În momentul în care au ajuns acolo, şi-au dat seama că nicio promisiune nu era adevărată: au fost cazaţi într-un cămin în care condiţiile de trai lasă de dorit (geamurile nu se închid etanş, este foarte frig, nu au condiţii pentru a se spăla etc.), iar mâncarea promisă a constat doar în piure de cartofi şi ciorbă de cartofi sau de sfeclă. La începutul lunii, pentru că patronul nu a mai plătit nici cantina şi nici cazarea, muncitorii au rămas fără mâncare şi în pericol de-a ajunge pe străzi.

LUCRARE FINALIZATĂ „Soţul meu, care e lăcătuş, a plecat, împreună cu ceilalţi colegi, pe 3 iulie 2012. El era deja angajat al societăţii, având un salariu fix de 670 de lei. A fost detaşat în interes de serviciu în Lituania, Renav fiind una din firmele subcontractoare de pe respectivul şantier. Ca să plece, i-au promis, pe lângă salariul fix, şi 7-8 euro pe oră, adică aproape 1.600 de euro pe lună (aproape 7.000 de lei), în condiţiile în care ei munceau şi câte zece ore pe zi”, a spus soţia muncitorului constănţean. Femeia a adăugat că lucrarea pentru care cei 27 de oameni au fost trimişi în Lituania a fost finalizată săptămâna trecută, miercuri mai exact, dar conducerea SC Renav Steel Buildings SRL nu dă niciun semn că ar dori să-i plătească, sau măcar să-i aducă acasă. „Deocamdată li s-a permis să rămână în căminul în care au fost cazaţi, dar stau cu bagajele făcute pentru că nu ştiu ce o să se întâmple în continuare. În ceea ce priveşte mâncarea, de când patronul nu a mai plătit cantina, îşi cumpără pâine cu banii primiţi de la soţii, sau de la alţi colegi de pe şantier”, povesteşte femeia, care a adăugat că sunt într-o situaţie foarte grea pentru că nu au bani şi nici nu li s-a spus nimic despre întoarcerea acasă. „Au rămas ai nimănui. Ar fi vrut să ajungă la Ambasada României din Lituania, dar nu au bani pentru drum. Au primit până acum doar 500 de euro salariul pe iulie şi alţi 500, salariul pe august. De atunci nu au mai văzut niciun ban”, a declarat soţia. Nu este prima dată când societatea Renav Steel Buildings se confruntă cu astfel de probleme. În mai 2012, alţi muncitori constănţeni au dat firma în judecată pentru a-şi recupera salariile, după ce au fost angajaţi să muncească în construcţii, în Riga, Letonia. Reprezentantul societăţii constănţene nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

AMENDAŢI DE INSPECTORII MUNCII Din cauza nerespectării legislaţiei în vigoare din domeniul Muncii, societatea a fost amendată de inspectorii muncii. Potrivit inspectorului şef al Inspectoratului de Muncă (ITM) din Constanţa, Eugen Bola, societatea a fost verificată în mai multe rânduri pe parcursul acestui an. Mai mult, au fost aplicate şi sancţiuni contravenţionale pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse de angajaţii ITM. „Prima amendă, în valoare de 5.000 de lei, a fost aplicată în martie 2012, iar cea de-a doua, în valoare de 10.000 de lei, în iulie 2012”, a spus inspectorul şef Bola. Pentru că nu are ca obiect de activitate selecţie şi plasare de forţă de muncă, societatea nu a făcut obiectul verificărilor ultimei campanii naţionale, care a vizat urmărirea modului în care agenţii de ocupare a forţei de muncă respectă prevederile legale privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, însă se află în atenţia ITM, potrivit reprezentanţilor instituţiei.