Reprezentanţii Camerei Federative a Medicilor (CFM) i-au cerut, ieri, ministrului Sănătăţii, să iniţieze o strategie clară de descentralizare prin care spitalele să treacă la administraţiile locale, directorii să nu mai depindă de Ministerul Sănătăţii (MS), salariile să fie negociate la nivel local, iar grilele salariale să fie desfiinţate. Preşedintele CFM, dr. Dan Pereţianu, susţine că proiectul de descentralizare anunţat de MS este “praf în ochi”. “Actul trebuie să fie urgent schimbat, spitalele să fie transferate total judeţelor şi oraşelor, directorii unităţilor sanitare să nu depindă de MS, salariile doctorilor să fie negociate numai la nivel local, de către angajator cu reprezentanţii CFM, iar grilele salariale să dispară”, a mai spus preşedintele CFM. El a precizat că, în anumite judeţe unde numărul de medici este insuficient, doctorii sînt obligaţi să muncească mult peste norma admisă, un exemplu în acest sens fiind chiar medicul de la UPU din Slatina, care avusese 200 de ore de gardă într-o lună. Potrivit legii, un medic trebuie să facă trei gărzi pe lună, ori, în anumite oraşe, printre care Slatina, Petroşani, Hunedoara şi Tîrgu Jiu, medicii pot face şi şase gărzi pe lună. “Atunci cînd un medic lucrează peste timpul legal, apare, inevitabil, posibilitatea unei erori medicale, după cum arată unele studii realizate în America”, a spus, la rîndul său, primvicepreşedintele CFM, Liviu Rusu. Potrivit studiului, în cazuri de suprasolicitare, la două acte medicale poate apărea o greşeală, iar la cinci acte medicale, greşeala poate pune în pericol viaţa bolnavului. Conducerea CFM a criticat, de asemenea, şi numărul mare de sporuri acordat angajaţilor români în general, aproape 80, în loc să fie stabilite salarii decente. Astfel, salariul decent al unui medic debutant ar trebui să fie echivalentul unui salariu mediu pe economie, adică aproximativ 1.600 lei, un medic specialist ar trebui să primească între trei şi patru salarii medii, un medic primar - zece salarii medii, iar unul care este la sfîrşit de carieră, între 15 şi 20 de salarii medii. CFM recomandă ca salariile din sistemul sanitar să fie comparabile cu cele din alte sectoare de activitate, în condiţiile în care un director de regie poate primi 30.000 lei, iar un medic primar, 3.000 lei.

Se “produc” foarte mulţi medici

Cele 15 facultăţi de medicină din România înregistrează, în total, în fiecare an, aproximativ şapte mii de studenţi, dintre care cinci mii pe locuri de la bugetul de stat, iar între o mie şi două mii, pe locuri nebugetate, societatea neputînd susţine, per ansamblu, numărul prea mare de medici. “De ani la rînd cerem autorităţilor să reglementeze admiterea în învăţămîntul universitar medical, dar nimeni nu face nimic. În România se produc foarte mulţi medici, iar societatea nu îi poate susţine pe toţi. Sănătatea populaţiei nu depinde de numărul de medici, ci de aer, apă şi mîncare”, a mai declarat preşedintele CFM. El a mai spus că, în multe state europene, admiterea la facultatea de medicină este foarte bine controlată de către stat. “Nu există facultăţi private de medicină, iar admiterea este strict realizată în funcţie de necesarul de medici din sistem şi de specialităţi”, a continuat Pereţianu. “Avem 2,1 medici la o mie de locuitori”, a adăugat preşedintele CFM. Dr. Pereţianu a mai explicat că acest număr prea mare de medici se înregistrează, în general, în clinicile universitare din oraşele mari, şi doar în anumite specialităţi, în timp ce în unităţile sanitare din zone mai izolate, în special în mediul rural, sistemul medical se confruntă cu o lipsă acută de cadre medicale. De asemenea, şi în specialităţile medicină de urgenţă, terapie intensivă, radiologie, anatomie patologică, numărul medicilor este tot mai mic, de multe ori apelîndu-se la doctori pensionari.