O echipă de cercetători constănţeni din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, formată din Livia Buzoianu şi Laurenţiu Cliante, a întreprins, în perioada august - septembrie, cea de a XXVI-a campanie de cercetări de la cetatea Albeşti. Pe parcursul săpăturilor sistematice au fost cercetate carouri din sectorul A al fortificaţiei, unde au fost degajate ziduri de locuinţe şi pavaje. Potrivit cercetătorului Livia Buzoianu, materialele arheologice descoperite confirmă datarea fortificaţiei din perioada secolului al III-lea î.H. Echipa de cercetători, din care a făcut parte şi Nicolae Alexandru, arheolog al Muzeului "Callatis" din Mangalia, a desfăşurat cercetări sistematice şi în secţiuni din afara zidurilor cetăţii, pentru aflarea eventualelor urme de locuire. Descoperirile realizate extra-muros certifică o locuire temporară la distanţă de zidurile cetăţii, dar în aceaşi perioadă istorică (epoca elenistică) şi pun în valoare existenţa unui drum antic. Materialul arheologic descoperit include vase şi statuete ceramice, obiecte din metal şi os şi materiale de construcþii.

Cetatea Albeşti a fost locuitã în perioada cuprinsã între secolele IV - II î.Hr. Şantierul arheologic, început în 1974, l-a avut ca responsabil, pînă în anul 1999, pe Adrian Rădulescu, fostul director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Sãpãturile au fost reluate de Maria Bãrbulescu, cercetãtor în cadrul Muzeului de Istorie Naþionalã şi Arheologie, iar începînd cu anul 2003, echipei de arheologi i s-au alãturat Livia Buzoianu şi Laurenþiu Cliante. Cercetările sistematice au reuşit lămurirea stratigrafiei şi cronologiei aşezării, în special a incintelor. S-a stabilit existenţa a trei niveluri de locuire, cărora le corespund trei etape de fortificare. Cercetarea, aproape epuizată în sectorul B, a surprins maniera de amenajare a platoului şi de ridicare a incintelor, precum şi structuri constructive interioare (edificii, artere de circulaţie şi canalizări, pavaje). Concomitent, au fost cercetate şi alte sectoare - A, D şi E. Sectorul A a permis delimitarea întinderii, spre sud, a spaţiului fortificat cu cca. 30 m. Celelalte sectoare - D şi E, cercetate doar parţial, surprind complexe din afara spaţiului fortificat. Rezultatele cercetărilor de la Albeşti au fost comunicate anual la sesiunile de rapoarte arheologice, la sesiunile "Pontica" şi au fost publicate în periodicul muzeului constănţean şi în volume ocazionale.