Mai sunt 10 zile de campanie electorală în Italia şi, potrivit AFP, puţini sunt candidaţii care se declară interesaţi de ceea ce anumiţi experţi consideră că ar reprezenta principalele surse de venit ale acestei ţări, turismul şi cultura. Într-o ţară binecuvântată cu o climă blândă şi care deţine cel mai important patrimoniu cultural din lume, această temă nu a fost cu adevărat susţinută de vreunul dintre candidaţi. Matteo Renzi, creatorul "bonusului cultural" în valoare de 500 de euro, acordat italienilor în vârstă de 18 ani în perioada în care se afla la putere, a făcut din bogăţia culturală a Italiei o temă predilectă a mandatului său de prim-ministru.

În prezent, liderul formaţiunilor de centru-stânga se mulţumeşte să reamintească italienilor acea măsură şi să preconizeze ieşirea investiţiilor culturale din "pactul de stabilitate" european. Opozantul lui de extrema dreaptă, Matteo Salvini, promite să creeze un minister dedicat exclusiv Turismului, a cărui absenţă actuală i se pare de neconceput, o situaţie pe care a comparat-o cu scenariul în care "Arabia Saudită nu ar avea un minister al petrolului".

Turismul, o poveste de succes pentru mulţi dintre italieni

Într-adevăr, sectoarele turismului şi culturii, în plină dezvoltare, aduc Italiei aproximativ 250 de miliarde de euro pe an. "Acum lucrăm cu normă întreagă", se felicită Teo Arvellino, un italian în vârstă de 55 de ani, reconvertit în turism, în centrul regiunii Apulia.

Renunţând la compania sa specializată în importul de dispozitive hi-fi, care risca să intre în faliment, Teo Arvellino s-a lansat în turism în 2003. Consideră că a făcut o alegere inspirată, deoarece locurile de la Masseria Cervarolo, hotelul său, complet restaurat într-o fostă fermă, sunt rezervate în totalitate pentru vara acestui an. Teo Arvellino şi alţi antreprenori care au făcut aceeaşi alegere în ultimii ani consideră că o parte din Mezzogiorno, sudul mai sărac al Peninsulei Italice, este pe cale să îşi ia revanşa faţă de nordul ţării, o regiune care a fost întotdeauna mai bogată. "Italienii care vin din nord ne iau drept model", spune antreprenorul. Între mare, podgorii şi livezi de măslini, regiunea Apulia nu deţine într-adevăr monumentele din Roma şi Florenţa, însă gastronomia sa şi al ei "art de vivre" au generat un turism de "înaltă calitate", compus adeseori din fluxuri de turişti străini. Acest fenomen a contribuit la dezvoltarea întregii regiuni: "Acum producem în Apulia vinuri de calitate, nu doar acel vin regional ce reprezintă în procent de 18% un amestec de alte vinuri europene", a declarat Teo Arvellino.

Veneţia, invadată de turismul „low-cost”

Apulia este departe de modelul turistic "mordi e fuggi" ("mănânci şi fugi"), deplâns într-un studiu recent al Ministerului Culturii şi Turismului. Altfel spus, acesta este un turism "low cost", care a inundat marile oraşe italiene precum Venise, Florenţa şi Roma, dar care este lipsit de un aport economic real. Aceste "oraşe ale artei" primesc în fiecare an milioane de vizitatori - aproape 25 de milioane doar în Veneţia - care se mulţumesc adeseori să mănânce "o pizza congelată" după o plimbare de câteva ore în centrul oraşului, a deplâns Alberto Castelvecchi, profesor la Universitatea LUISS din Roma.

Pentru jurnaliştii de la revista 7, Veneţia, "cel mai frumos oraş din lume", este pe cale să devină un vast "parc de distracţii", iar unii dintre turişti întreabă dacă oraşul se închide peste noapte. "Italienii au oraşe minunate, dar ei nu au capacitatea de a le promova", a declarat profesorul Castelvecchi, care regretă că metropolele italiene sunt considerate locuri de vizitat dar nu şi de trăit în ele, spre deosebire de Londra, Berlin şi Paris. Raffaelo de Ruggieri, primarul din Matera, oraş desemnat capitală europeană a culturii în 2019, doreşte să remedieze acest aspect. Dacă "Mattera va fi infestată cu pizzerii, vom pierde sensul unei istorii milenare", a avertizat primarul acestui oraş al cărui centru istoric, alcătuit din locuinţe săpate în stâncă, sărăcăcioase, dar incluse în patrimoniul mondial UNESCO, a servit drept decor pentru filmul "The Passion of the Christ", regizat de Mel Gibson.

El intenţionează să folosească toate avantajele oferite de o lege adoptată la sfârşitul anului 2016 ce permite primarilor să interzică tipurile de comerţ care nu sunt compatibile cu activitatea de valorificare a patrimoniului cultural. "Din Matera trebuie să pornească modelul unui Mezzogiorno care funcţionează", a adăugat primarul italian, care spune că îşi doreşte ca oraşul lui să devină un "laborator" pentru companiile specializate în noile tehnologii. Totuşi, Matera este încă departe de acest deziderat: oraşul nu este conectat la reţeaua feroviară naţională, iar regiunea în care se află, Basilicata, nu deţine niciun aeroport.