Viaţa privită din spatele gratiilor unei celule îşi schimbă valorile şi capătă sensuri diferite. Dacă înainte o plimbare în aer liber era o banalitate, acum, femeia închisă pentru că a comis o faptă considerată în afara legii, tînjeşte după ea. La fel cum tînjeşte după familie, casa, aer, soare. Lumea se împarte în două, există “înăuntru” şi “afară”. Nimic din ceea ce era permis “afară” nu mai poate fi făcut şi “înăuntru”. Zilele trec toate la fel, desfăşurîndu-se parcă după acelaşi tipar. Cîteva zeci de femei sînt închise la Penitenciarul Poarta Albă. Şi-au creat o altă viaţă, diferită de cea de dinainte, chiar o altă identitate. Există şefe de dormitor din cuvîntul cărora nu are voie să iasă nicio deţinută. Şi totuşi, chiar şi în acest mediu închis, izolat de lumea noastră, boala pătrunde şi poate face ravagii. Chiar dacă sînt la închisoare şi unele dintre ele mai au de petrecut mulţi ani în spatele gratiilor, femeile din penitenciar sînt la fel de expuse diferitelor tipuri de cancer ca orice alte femei. De aceea, Asociaţia Oncologic-Rom a organizat la penitenciar o campanie de informare despre cancerul de col uterin. Într-un dormitor s-au strîns mai multe femei şi au participat la o discuţie lipsită de inchiziţii despre igiena personală, cancerul de col uterin şi cel de sîn. “Nu mă interesează de ce sînteţi aici, ce faptă aţi comis sau cît mai aveţi de stat. Am venit la penitenciar pentru a vă vorbi despre cancerul de col uterin, o boală care apare fără să doară, care se instalează mişeleşte în corp. Este foarte important să vă adresaţi medicilor de aici şi să le spuneţi dacă observaţi modificări ale organismului. Prevenţia este foarte importantă şi, chiar dacă vă aflaţi la penitenciar, le puteţi solicita medicilor de aici să efectuaţi un test Papanicolau. Orice boală descoperită în fază incipientă, poate fi tratată, iar cancerul de col uterin descoperit în stadiul 0 se vindecă”, a declarat preşedintele Oncologic-Rom, Corina Alexandru.

„Cancerul are vreo legătură cu absenţa unei vieţi sexuale constante?”

Femeile care au venit la întrunire aveau vîrste cuprinse între 18 şi 56 de ani şi toate au dorit să afle cît mai multe despre cancer în general, nu numai despre cel de col uterin. “Cum apare cancerul? Se ia de la o persoană la alta? Are vreo legătură cu absenţa unei vieţi sexuale constante?” au fost cîteva dintre întrebările cele mai frecvente puse de deţinute. “Eu am fost diagnosticată în urmă cu opt ani cu cancer ganglionar. Nu am crezut niciodată că o să am cancer şi cînd am fost depistată cu această boală m-am gîndit că vreau să mor. Am reuşit să înving aceste gînduri şi astfel, am învins şi boala. Aş vrea ca niciuna dintre cele de aici să nu ajungă în aceeaşi situaţie şi de aceea, vă rog, să mergeţi la medic şi să faceţi analize. Ecografiile sînt indicate persoanelor care au pînă în 40 de ani, mamografiile femeilor peste 40 de ani care doresc să ştie dacă au cancer mamar. Testul Papanicolau ar trebui făcut o dată pe an, indiferent dacă aveţi activitate sexuală sau nu”, a declarat Corina Alexandru. Majoritatea celor prezente la întrunire auziseră de cancerul de col uterin, însă nu ştiau prea bine ce este. “Am citit într-o revistă despre cancerul de col uterin, însă nu ştiam prea bine ce înseamnă. Acum am aflat ce înseamnă colposcopie şi testul Papanicolau”, a spus Laura Ungureanu, una dintre deţinute. Majoritatea deţinutelor au spus că această temă le-a pus pe gînduri şi că nu vor ezita să solicite efectuarea testului Papanicolau. “Am aflat că această boală nu doare şi că nu ştii cînd se instalează în corp. O să fac şi eu testul Papanicolau. Această acţiune este binevenită”, a spus Adriana Cosma. “România a înţeles că deţinuţi nu sînt doar cei ai Administraţiei Penitenciarelor, ci ai întregii societăţi. De aceea, în penitenciare, au loc numeroase acţiuni are vin dinspre societate. Femeile de aici beneficiază de asistenţă medicală şi este bine că există astfel de acţiuni care au rolul de a le educa”, a declarat directorul adjunct pentru intervenţie psiho-socială din cadrul Penitenciarului Poarta Albă, Claudiu Cătălin Bejan.