Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), în parteneriat cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), a demarat în această lună proiectul „Hepatita poate fi oriunde”, ce are drept scop depistarea precoce a hepatitelor virale B şi C în rândul persoanelor private de libertate şi al personalului ANP. Este un proiect-pilot care se desfăşoară, pentru început, la Penitenciarul Rahova. Astfel, atât personalul administrativ, cât şi persoanele aflate în detenţie au posibilitatea de a se informa cu privire la afecţiunile hepatice, respectiv hepatitele cronice virale, direct de la specialişti. O parte a deţinuţilor din acest penitenciar au beneficiat deja de informare asupra campaniei demarate la începutul lunii noiembrie, susţinută de reprezentanţii Direcţei Medicale ANP. „Anul acesta vor fi testate aproximativ 2.000 de persoane pentru virusul hepatitic B, iar în anul următor vom continua campania de testare şi pentru virusul hepatitic C. Toţi pacienţii depistaţi cu virusurile hepatitice vor beneficia de asistenţă medicală, până la intrarea pe terapia antivirală, dacă va fi nevoie”, a declarat preşedintele APAH-RO, Marinela Debu.

HEPATITA, AFECŢIUNE INFLAMATORIE A FICATULUI Hepatita este o afecţiune inflamatorie a ficatului, cauzată, în majoritatea cazurilor, de infecţii virale. În funcţie de tipologia viruşilor, hepatita este împărţită în cinci categorii: A, B, C, D şi E. Importanţa depistării hepatitelor virale cronice este indicată de prevalenţa ridicată a hepatitelor virale cronice, de vârstele tot mai scăzute la care apar, dar mai ales trebuie ţinut seama de consecinţele grave şi ireversibile în hepatitele netratate. Acestea sunt: ciroza hepatică şi hepatocarcinomul sau cancerul hepatic.

„Penitenciarele sunt, probabil, cele mai dificile locuri pentru studiul comportamentului cu risc, al transmiterii şi al prevenţiei infecţiilor virale transmise prin sânge, din cauza obstacolelor în câştigarea accesului (încrederii) la deţinut de către investigator, obţinerea de probe semnificative şi de rapoarte corecte şi fiabile privind comportamentul la risc şi strângerea de evidenţe concludente referitoare la transmiterea infecţiei în penitenciare. Studiul hepatitelor în penitenciare este, însă, crucial, din cauza posibilităţii apariţiei unor focare epidemice şi a „exportului“ virusului în comunitate odată deţinutul liberat”, a precizat directorul Direcţiei Medicale din cadrul ANP, dr. Laurenţia Ştefan. Proiectul este derulat cu sprijinul financiar al Bristol Myers Squibb şi Janssen, în colaborare cu laboratorul Lotus Bucureşti şi CSC Noninvasive România.