Tuşiţi de mai multe ori pe zi, aproape zilnic, de mai mult timp? Obosiţi şi rămîneţi fără suflu înaintea altora de aceeaşi vîrstă? Fumaţi sau aţi fumat mai mul timp? Acestea sînt doar cîteva dintre întrebările pe care medicii de la Dispensarul de TBC le pun persoanelor pe care le consideră suspecte de bronhopneumopatie obstructivă cronică. Afecţiunea este considerată a patra cauză de mortalitate din întreaga lume, preconizîndu-se să ajungă pe locul trei în anul 2020. Specialiştii spun că cifrele sînt înfricoşătoare, deoarece BPOC-ul ucide, pe plan mondial, peste 250 de persoane în fiecare oră. În România prevalenţa acestei afecţiuni se ridică la peste 7-8% din populaţia de peste 35 de ani, ceea ce înseamnă în jur de un milion de persoane. Totuşi, este destul de greu de aflat numărul real al celor care suferă de această afecţiune, deoarece în România nu există un program naţional pentru BPOC şi statisticile sînt greu de întocmit. Chiar şi aşa, Societatea Română de Pneumologie a reluat efectuarea la scară naţională a unei campanii de screening pentru depistarea şi tratarea bolnavilor de bronhopneumopatie, care a fost demarată, ieri, şi la Constanţa. “BPOC-ul este o boală pulmonară de natură inflamatorie care creează probleme ample de sănătate publică. Este o afecţiune care nu se vindecă niciodată şi care necesită un tratament continuu. Noi avem în evidenţa Dispensarului TBC peste 500 de pacienţi care vin lunar să îşi ia tratamentul şi efectuează controale”, a declarat coordonatorul programului “Doi plămîni pentru o viaţă”, dr. Emanoil Vasiliu. Campania se va desfăşura pînă pe 23 martie 2007 şi oricine crede că ar putea avea BPOC poate veni la Dispensarul TBC pentru efectuarea unei spirometrii.

Fumatul, principalul factor în apariţia BPOC-ului

Deşi pacienţii vin la Dispensarul TBC, medicii spun că aceste campanii ar fi mai eficace dacă BPOC-ul ar fi inclus într-o campanie naţională de prevenţie şi tratare a acestei afecţiuni. “Neavînd un program naţional, putem fi acuzaţi oricînd de malpraxis. De asemenea, toate spirometriile sînt efectuate după ce noi ne terminăm programul, deoarece nimeni nu decontează cheltuielile cu această campanie. Dacă am efectua controlul pentru BPOC în timpul programului nu ar fi corect faţă de ceilalţi pacienţi”, a continuat dr. Vasiliu. Medicii spun că persoanele care sînt predispuse la BPOC sînt cele care fumează mult şi cele care lucrează într-un mediu cu noxe. “Este foarte important ca cei care sînt diagnosticaţi cu BPOC să renunţe la fumat. Dacă fac acest lucru şi urmează cu stricteţe tratamentul, starea lor se va îmbunătăţi. Vor putea respira mai uşor, se vor putea îmbrăca singuri, se vor putea mişca prin casă. Acesta este un lucru foarte important pentru că persoanele care au BPOC nu pot sta fără un însoţitor”, a declarat medical şef al Dispensarului de TBC, dr. Geta Voicu. Din păcate, numărul celor care au BPOC este destul de mare pentru numărul de medici care lucrează în cadrul Dispensarului TBC, însă pînă acum nu au fost scoase posturi la concurs. Nici statutul unităţii sanitare nu este prea clar. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că aceasta instituţie este dispensar, fiind subordonată Spitalului de Pneumoftiziologie de la Palazu Mare. Cu toate acestea, tot dintr-un ordin ministerial, dispensarele au dispărut şi au devenit Ambulatorii de Specialitate. Diferenţa dintre dispensar şi ambulatoriu de specialitate este că unitatea care poartă ultima denumire beneficiază de fonduri mai mari şi de mai mult personal specializat.