De acum încolo, toate campaniile electorale ale partidelor politice vor fi finanțate de la bugetul de stat, adică din banii contribuabililor. De asemenea, formațiunile vor putea să contracteze împrumuturi în bani de la persoanele fizice şi juridice, dar numai prin virament bancar, și vor fi nevoite să returneze banii în maximum trei ani. Dacă nu se respectă termenul, atunci împrumuturile intră la categoria de donaţii şi se supun prevederilor referitoare la acestea. Dacă ar fi să ne luăm după gurile rele, am putea spune că aceasta este o nouă formă de ”scurgere a banilor” către partide. O altă reglementare în lege cuprinde și modul în care formațiunile politice pot primi ca donații clădiri cu destinaţia de sediu. Noua lege obligă formațiunile politice ca, în termen de doi ani, să cumpere imobilul primit ca donație. Toate acestea sunt cuprinse într-o lege privind finanțarea activității partidelor politice și campaniilor electorale, care a fost semnată, sâmbătă, de președintele Klaus Iohannis. Inițial, Iohannis nu a fost de acord cu viziunea parlamentarilor privind finanțarea partidelor. Administrația prezidențială a trimis Parlamentului, la începutul lunii aprilie, o cerere de reexaminare a actului normativ privind finanţarea activităţii partidelor şi a campaniilor electorale, apreciind că sunt neclarități în ceea ce privește capitolul la care sunt incluse împrumuturile ca sursă de finanțare. După ce a reanalizat proiectul, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat în 6 mai, cu 296 voturi "pentru", 15 abţineri şi 6 voturi "împotrivă", cererea de reexaminare a preşedintelui.