Pentru al doilea an consecutiv, în cadrul Festivalului Internaţional de Film se desfăşoară un seminar dedicat viitorilor profesionişti ai celei de-a şaptea arte. Un număr de 17 scenarişti, 28 de regizori, 23 de actori şi 12 producători reprezentînd Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Kosovo, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, România, Slovenia, Serbia şi Turcia vor învăţa ceva mai multe despre breasla aleasă, de la un grup select de regizori şi producători. Aceştia au fost aleşi din peste 250 de candidaţi. Cineastul turc Nuri Bilge Ceylan, deţinător al Premiului FIPRESCI în ediţia din 2006 a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, pentru lungmetrajul “Climates”, regizorii britanici Mike Leigh şi Terry George, nume la fel de sonore, cu multiple premii decernate la Veneţia sau Cannes, producătorul croat Branko Lustig, de numele căruia se leagă printre cele mai importante filme realizate în spaţiul ex-iugoslav în ultimii 30 de ani şi filosoful sloven Slavoj Zizek îi vor ghida pe tinerii aspiranţi în tainele filmului.

Schimburile culturale între ţări pe care probleme politice le ţin în stare de tensiune sau de rivalitate reprezintă cea mai eficientă metodă de a confirma existenţa unui climat de toleranţă şi pace într-o regiune în care din jumătate în jumătate de secol, graniţele se rescriu cu absurde vărsări de sînge. În acest sens, filmul capătă o dimensiune sociologică de netăgăduit, spărgînd prejudicii şi bariere de comunicare. E greu de crezut cîte pot avea în comun tineri din Serbia, Muntenegru şi Kosovo, din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Grecia, entităţi separate de diferenţe politice, care însă împărtăşesc adesea o istorie comună, rescrisă de cele mai multe ori prin conflicte. Seminarul găzduit în cadrul Festivalului de Film de la Sarajevo nu are prea multe în comun cu politica, dar implicarea atît de multor tineri aspiranţi profesionişti ai filmului nu poate atrage atenţia spre mentalităţile şi stilurile lor diferite. La această a doua ediţie a seminarului, România este reprezentată de Andrei Dăscălescu, viitor producător, aspirantele scenariste Helga Fodoran şi Simona Ghiţă, Adina Istrate, viitor regizor şi Tudor Aron Istodor, actor.

Prima ediţie a acestui program special s-a concretizat în realizarea a cinci scurtmetraje, a căror proiecţie de gală a avut loc duminică seară. Pornind de la un subiect comun, Sarajevo, Oraş al Filmului, creativitatea tinerilor cineaşti, producători, cameramani şi actori s-a concretizat în scurtmetraje de ficţiune de cîte 15 minute, finanţate de Ministerul Federal al Culturii din Bosnia-Herţegovina şi Fondul pentru Cinematografie al acestui stat, precum şi de Ministerul Culturii şi Învăţămîntului din Croaţia. De obicei, aducerea laolaltă a atît de mulţi tineri care, în principiu, provin din realităţi şi contexte sociale atît de diferite este riscantă. Numai că, tocmai găsirea unui limbaj comun nu numai la nivel lingvistic, dar şi estetic în realizarea unei provocări atît de complicate cum este filmul este cheia succesului, fie în realizarea filmului, dar mergînd mult mai departe, a acestei initiative. Dezvoltarea durabilă, viziunea de a construi un climat social, economic şi politic de pace şi toleranţă sînt imperioase oricărei societăţi. Pe 2.500 de kilometri, acest mozaic de naţionalităţi care vieţuieşte în Balcani trebuie să îşi găsească propriul ritm de dezvoltare, iar procesele de reconstrucţie sau de tranziţie aduc nu numai stînjenitoare probleme şi condiţii de viaţă, dar şi oportunitatea unui nou început. Dialogul şi schimbul cultural, favorizate, de exemplu, în spaţiul ex-iugoslav, încă de o limbă comună, sînt modalităţile de a pune capăt izolării şi temerilor insuflate de regimuri totalitare. Dacă a afla despre ceilalţi şi viaţa lor prin intermediul unui film este mai uşor prin vizionarea unui film decît o călătorie, atunci, cea de-a şaptea artă capătă rol iniţiatic şi semnificatţi sociologice care merg mai departe decît simplul expresionism, banalul divertisment sau complicata estetică.