NATO încearcă să întărească securitatea aliaţilor din Europa de Est, în contextul situaţiei tensionate din regiune. Pe fondul crizei accentuate din Ucraina, mişcările de trupe din zonă s-au intensificat în ultima perioadă. Ministrul canadian al Apărării, Rob Nicholson, a anunţat că şase avioane CF-18 Hornet au plecat marţi către România. Acestea se vor alătura forţelor aeriene române şi americane, pentru a lua parte la “misiuni de antrenament”, după cum a precizat oficialul canadian într-o conferinţă de presă. “Canada este alături de aliaţii noştri din NATO. Contribuim cu o serie de măsuri militare destinate să sprijine aliaţii noştri din Europa Centrală şi de Est. Această dislocare, care se adaugă personalului deja deplasat în Belgia, demonstrează angajamentul nostru faţă de apărarea colectivă a aliaţilor noştri din NATO”, a declarat Rob Nicholson, citat de presa canadiană. Pe marginea aceluiaşi subiect, generalul Tom Lawson a precizat că prezenţa avioanelor de luptă în România face parte din seria acţiunilor prin care Canada “îşi demonstrează angajamentul de lungă durată în cadrul NATO”. Avioanele CF-18 Hornet au plecat de la baza aeriană Bagotville, din Québec. Conform presei canadiene, CF-18 sunt avioanele multirol ale Forţelor Regale Aeriene Canadiene. Acestea nu sunt, nici pe departe, singurele mişcări de trupe din regiune. Franţa a trimis patru avioane de vânătoare în nordul Poloniei, în vreme ce Marea Britanie a dislocat patru aeronave în Lituania. De asemenea, SUA au trimis în Polonia şi Lituania 22 de aparate de zbor.

Anunţul Canadei intervine în contextul declaraţiilor de miercurea trecută ale secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a anunţat că Alianţa va dispune de mai multe avioane, mai multe nave şi va consolida pregătirea forţelor sale terestre. Anterior, Franţa a anunţat că va trimite, până la sfârşitul lunii, mai multe avioane de vânătoare în cadrul misiunii NATO de supraveghere a spaţiului aerian al ţărilor baltice. Marea Britanie, Germania şi Danemarca, de asemenea, şi-au propus serviciile în acest scop. NATO a anunţat marţi că nu deţine informaţii care să poată confirma anunţul Rusiei că şi-a retras trupele masate în apropierea frontierelor ucrainene, aşa cum a anunţat ministrul rus al Apărării. Serghei Şoigu a declarat luni seara, într-o convorbire la telefon cu secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, că trupele ruse care participau la manevre în apropierea frontierei Ucrainei s-au retras în cazărmi. Totodată, Moscova a reafirmat că nu va ataca Ucraina.

VIOLENŢE LA LUGANSK Aproximativ 3.000 de manifestanţi pro-ruşi au luat cu asalt, ieri, sediul administraţiei regionale de la Lugansk, în estul Ucrainei. Aproximativ 20 de tineri înarmaţi cu bare de fier au spart o fereastră pentru a intra în clădire, care nu era protejată de poliţie, în timp ce mulţimea aştepta, în exterior, să poată pătrunde înăuntru. Ei au arborat steagul rusesc în locul celui ucrainean. Insurgenţii, care au capturat un vehicul de poliţie, au cerut ca poliţiştii să depună armele. Sediul serviciilor de securitate din acest oraş cu aproximativ 465.000 de locuitori, capitala regiunii cu acelaşi nume, a fost ocupat la începutul lui aprilie.

SUA au catalogat drept ”acte de terorism” violenţele comise de insurgenţi pro-ruşi în estul Ucrainei, inclusiv răpirea observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Ambasada SUA la Kiev a condamnat violenţele de la Doneţk, de luni seară, soldate cu rănirea a cel puţin 14 persoane, şi a reiterat că Washingtonul susţine în continuare operaţiunea antiteroristă lansată de administraţia de la Kiev.

RUSIA ACUZĂ SUA ”SUA restabilesc politica occidentală a Cortinei de Fier împotriva Rusiei prin sancţiunile care interzic transferul de tehnologii”, a declarat, marţi, adjunctul ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Raibkov, citat de Russia Today. ”Acest lucru afectează întreprinderile şi sectoarele noastre de înaltă tehnologie. Este revenirea la sistemul creat în 1949, când ţările occidentale au tras Cortina de Fier peste livrările de înaltă tehnologie ale URSS şi altor ţări”, a declarat Riabkov.

Tot ieri, Rusia a promis să riposteze la decizia Japoniei de a impune interdicţii de viză pentru 23 de cetăţeni ruşi, în cadrul unor sancţiuni legate de criza ucraineană. Japonia nu a precizat însă numele şi funcţiile celor vizaţi, fiind vorba de anumiţi reprezentanţi ai Guvernului rus. Sancţiunile au fost anunţate în urma unor măsuri similare decise de SUA şi UE. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a denunţat, în Cuba, sancţiunile occidentale impuse Rusiei, afirmând că sunt ”contrare bunului-simţ”. SUA au impus, luni, sancţiuni care vizează şapte oficiali ruşi şi 17 firme apropiate preşedintelui Vladimir Putin, ca represalii faţă de ceea ce Washingtonul a catalogat drept ”acţiuni de provocare în Ucraina”. Şeful Statului Major al armatei ruse şi directorul serviciilor de informaţii militare fac parte dintre cele 15 noi personalităţi sancţionate de UE. „Jurnalul Oficial“ al UE a publicat, marţi, lista persoanelor considerate responsabile de acţiuni ce compromit sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, unde figurează, de asemenea, şefii grupurilor separatiste din estul Ucrainei.