Oficialii din Canada şi-au anunţat intenţia de a reforma sistemul de solicitare de azil pentru a veni mai rapid în sprijinul refugiaţilor ce au nevoie de protecţie şi pentru a accelera repatrierea solicitanţilor de azil ale căror dosare nu sunt fondate, în special romi ungari. „Pentru a fi direcţi, sistemul de acordare de azil în Canada nu mai funcţionează”, a declarat ministrul Imigraţiei, Jason Kenney, prezentând un proiect de lege în Parlamentul din Ottawa. În prezent, aproximativ 42.000 de solicitanţi de azil aşteaptă o decizie în Canada, care primeşte aproximativ 10% dintre refugiaţii recunoscuţi în lume de ONU şi intenţionează să ajungă la procentul de 20%.

Principalul element al reformei constă în redactarea unei liste cu ţări recunoscute în general pentru respectarea drepturilor omului, astfel ca cetăţenii lor care vin şi solicită azil în Canada să nu aibă dreptul de a face apel în cazul unui răspuns negativ şi să fie trimişi rapid în ţara lor. În acest moment, solicitanţii refuzaţi rămân în medie patru ani şi jumătate în Canada înainte de a fi expulzaţi. Opoziţia a criticat faptul că ministrul ar fi singurul care va întocmi această listă cu ţări recunoscute ca sigure, în timp ce un proiect de lege precedent, din 2010, din perioada în care conservatorii nu aveau majoritate, prevedea ca ministrul Kenney să facă acest lucru împreună cu experţi în drepturile omului independenţi. Cererile provenind din aceste ţări vor fi tratate mai rapid, în 45 de zile faţă de 1.000 de zile în prezent. Proiectul de lege mai prevede detenţia obligatorie a tuturor solicitanţilor de azil cu vârste peste 16 ani, care au ajuns clandestin în Canada, pentru o durată medie de două-trei luni. „Canada primeşte mai multe cereri de azil din Europa decât din Africa sau Asia”, a afirmat ministrul Imigraţiei. „În cursul anului trecut, 23% dintre cererile de azil primite de Canada au fost prezentate de cetăţeni ai UE”, a adăugat acesta. În ultimii ani, peste 95% din cererile de azil venind din UE au sfârşit prin a fi respinse sau retrase. „Sunt cheltuite prea multe resurse publice pentru solicitanţii de azil care nu au nevoie de protecţie”, a explicat oficialul canadian. „Trebuie să subliniem că anul trecut am primit 5.000 de cereri de azil din Ungaria, în special din partea membrilor minorităţii rome. Prin comparaţie, SUA nu au primit decât aproximativ 30, alte ţări europene un număr infim, iar Australia niciuna. Este foarte clar că avantajele noastre sociale generoase au o putere de atracţie considerabilă”, a mai explicat oficialul canadian.

Un avocat reputat în apărarea drepturilor omului, Lorne Waldman, a criticat tratamentul rezervat romilor. „Mulţi suferă de o discriminare gravă şi de o anumită persecuţie în Ungaria. A-i trata ca pe nişte falşi solicitanţi de azil este excesiv de nedrept”, a declarat acesta. Un deputat din cadrul Noului Partid Democratic, reprezentând stânga, din opoziţie, Don Davies, a criticat o dispoziţie a proiectului. „În virtutea acesteia, nu puteţi solicita azil dacă aţi fost declarat vinovat în străinătate de o infracţiune pasibilă cu cel puţin zece ani de închisoare”, a declarat acesta. „În acest fel, Nelson Mandela nu ar fi putut niciodată să ceară azil în Canada”, a conchis Don Davies.