Canada a devenit, luni, primul stat care se retrage din Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, afirmând că acest acord nu funcţionează şi că platforma de la Durban este viitorul. La întoarcerea de la conferinţa privind schimbările climatice desfăşurată în Africa de Sud, ministrul canadian al Mediului, Peter Kent, a justificat această decizie prin riscul pe care Canada îl are de a plăti penalizări de 14 miliarde de dolari, dacă va susţine în continuare Protocolul.

Protocolul de la Kyoto, semnat în 1997 şi intrat în vigoare în 2005, era singurul contract juridic util privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, aflate la originea încălzirii globale. Prin termenii acestui acord, Canada se angaja să reducă emisiile în 2012 la 6% în raport cu nivelul din 1990, însă, din contră, nivelul emisiilor a crescut. Instalat în 2006, guvernul conservator condus de Stephen Harper a respins deschis obligaţiile acordului şi denunţa greşeala guvernului liberal de a-l semna. În schimb, Canada a promis să reducă emisiile la 17% până în 2020, în raport cu nivelul din 2005, ceea ce reprezintă un efort mai redus şi insuficient, conform ecologiştilor. Amintind prezenţa sa la conferinţa despre climă de la Durban, Kent a afirmat că Kyoto nu include ţările cu cele mai multe emisii, SUA şi China şi astfel nu poate funcţiona. Kent a afirmat că această poziţie a Canadei are o susţinere în creştere din partea UE, a Australiei, a Noii Zeelande, Japoniei şi Rusiei, precum şi din partea unor ţări mai puţin dezvoltate şi grupul de 43 de ţări insulare. Ministrul a revenit asupra costului ridicat pe care respectarea acestui acord îl impune ţării sale. Pentru a atinge obiectivele Protocolului, afirmă acesta, Canada ar trebui să interzică toate automobilele cu motor, să închidă sectorul agricol şi să sisteze căldura în toate casele, birourile, spitalele şi uzinele ţării. Canada riscă, potrivit acestuia, pierderea a milioane de locuri de muncă sau transferul a 14 miliarde de dolari din banii contribuabililor canadieni către alte ţări, reprezentând 1.600 de dolari pe familie, fără a avea un impact asupra mediului.

Negocierile maraton de la Durban privind climatul, care s-au aflat iniţial în pragul dezastrului, s-au concretizat, duminică, cu decizia iniţierii unui acord în 2015 care va cuprinde toate ţările în lupta contra încălzirii globale. Totuşi, problema crucială pentru viitorul acord, caracterul său juridic, a rămas neclară.