Guvernul canadian a anunţat, luni, reintroducerea imediată a vizelor pentru cetăţenii din Cehia şi din Mexic care călătoresc în Canada, pentru a pune astfel capăt unei adevărate explozii de cereri de azil depuse de cetăţenii acestor două ţări. Această măsură, care va intra în vigoare astăzi, va da ”flexibilitatea necesară pentru supravegherea intrării în Canada şi va facilita verificarea cererilor de azil autentice”, a declarat ministrul canadian al Imigraţiei, Jason Kenney. Mexicul şi Cehia se află în fruntea listei ţărilor de unde provin cererile de azil în Canada. Însă, Ottawa consideră că, cel mai adesea, cererile provin de la persoane care imigrează în vederea obţinerii unui loc de muncă şi care doresc să scurteze, astfel, perioada de analiză a dosarului. Foarte adesea, persoanele care au într-adevăr nevoie de protecţia Canadei trebuie să aştepte cu răbdare, luni sau chiar ani, înaintea analizării cererii lor de azil, a adăugat Kenney.

De la ridicarea în octombrie 2007 a obligativităţii vizelor de călătorie pentru cehi, au fost depuse aproape de 3.000 de cereri de azil de către cetăţenii acestei ţări, faţă de mai puţin de cinci cereri în 2006, a anunţat Ottawa. De asemenea, numărul cererilor de azil din Mexic aproape că s-a triplat din 2005 şi pînă în prezent, subliniază Guvernul canadian, precizînd că în 2008, peste 9.400 de cereri depuse în Canada proveneau de la cetăţeni mexicani, ceea ce reprezintă 25% din totalul cererilor înregistrate. Însă, din acest număr, doar 11% au fost acceptate de Comisia pentru Imigraţie şi Acordarea Statutului de Refugiat, precizează Ministerul Imigraţiei. Subliniind ”legăturile strînse pe care Canada le are cu Mexicul şi Cehia”, ministrul a adăugat că ”adevăraţii vizitatori ai Canadei provenind din cele două ţări vor fi primiţi în continuare”. Într-o vizită la Praga, la începutul lui mai, premierul canadian, Stephen Harper, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de valul de cereri de azil, menţionînd o posibilă modificare a regimului de acordare a vizelor în cazul în care situaţia nu evoluează. Potrivit presei cehe şi canadiene, marea majoritate a acestor cereri provin de la romii care fug din calea amplificării extremismului în această fostă ţară comunistă, unde manifestaţiile neonaziştilor împotriva romilor au cunoscut o intensificare în ultimele luni. Autorităţile cehe dau asigurări că motivele acestor cereri sînt, înainte de toate, economice.

În Canada, statutul de refugiat este în mod normal rezervat persoanelor care şi-au părăsit ţara de teama persecutărilor de ordin rasial, religios, politic sau etnic. Ministerul canadian al Imigraţiei a precizat, în plus, că în primele 48 de ore de la intrarea în vigoare a acestei măsuri, cetăţenii cehi şi mexicani vor putea prezenta cererile lor de eliberare a unei vize de călătorie la sosirea în Canada. Dar, după 16 iulie, aceştia vor trebui să se adreseze biroului canadian pentru vize de la Viena sau din Ciudad de Mexico, pentru a obţine dreptul de a călători în Canada.

Guvernul ceh a protestat, ieri, la Praga, faţă de decizia Canadei de a reintroduce vize de intrare pentru cetăţenii săi, anunţînd, la rîndul său, introducerea vizelor pentru deţinătorii de paşapoarte diplomatice canadiene. ”Ministerul Afacerilor Externe va introduce vize pentru toţi deţinătorii de paşapoarte diplomatice canadiene şi îl va rechema pe ambasadorul său din Canada pentru consultări”, a declarat premierul Jan Fischer. ”În faţa deciziei incorecte a canadienilor, cehii doresc să forţeze clauza solidarităţii, astfel ca toate statele europene să introducă vize pentru cetăţenii canadieni”, a precizat acesta. Fischer a declarat că va discuta despre acest dosar cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, astăzi. Clauza de solidaritate reprezintă singurul mijloc real de acţiune al Cehiei, potrivit legislaţiei locale şi europene, a explicat acesta.