Aflaţi pentru a doua oară la Constanţa, reprezentanţii Biroului de Imigrare din Quebec au susţinut o şedinţă de informare a persoanelor care doresc să emigreze în Canada. Zeci de constănţeni au răspuns invitaţiei, tentaţi de mirajul unei vieţi mult mai bune decît în România. Potrivit reprezentanţilor Biroului de Imigrare al Quebecului, în fiecare an, aproape 5.000 de români se alătură sutelor de mii de emigranţi din toată lumea, în speranţa unui trai mai bun în acest stat canadian. Procesul de emigrare este unul de lungă durată şi anevoios, dar autorităţile canadiene promit că după cel mult trei luni de zile îţi găsesc un loc de muncă bine plătit. Cu toate acestea, unii dintre cei care au trăit experienţa emigrării în Canada spun că dincolo de imaginea de „pămînt al făgăduinţei”, viaţa în statul nord american nu este deloc uşoară şi cere multe sacrificii.

Sărăcia şi condiţiile precare de trai ale celor mai mulţi români, dar şi dezamăgirile unei societăţi în care nu au reuşit să se afirme pe plan profesional, sînt tot atîtea motive pentru care numeroşi intelectuali aleg varianta emigrării. Dacă la începutul secolului trecut principala destinaţie a emigranţilor români a fost reprezentată de Statele Unite ale Americii şi Canada, iar în timpul regimului comunist, ca şi după Revoluţie, Europa Occidentală şi Australia, românii care vor să înceapă o nouă viaţă în afara graniţelor şi-au întors privirile către Lumea Nouă. Potrivit reprezentanţilor Biroului de Imigrare al Quebecului, în fiecare an, aproape 5.000 de români se alătură sutelor de mii de emigranţi din toată lumea, în speranţa unui trai mai bun în acest stat canadian, riscîndu-şi uneori tot ce au căştigat în România.

Cei care sînt dispuşi să o apuce pe alt drum însă, peste Ocean, sînt tinerii cu vîrste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care au absolvit o instituţie de învăţămînt superior şi care au reuşit să acumuleze ceva experienţă în muncă. Societatea canadiană, şi în special cea din Quebec, principala destinaţie a miilor de români care aleg să emigreze anual în această ţară, este una multiculturală, în care şansele de reuşită depind de dorinţa de afirmare a fiecărui individ, educaţia, pregătirea profesională şi cunoştinţele sale lingvistice. Tocmai de aceea, procesul este foarte riguros şi sînt selectaţi cei mai buni candidaţi la emigrare fiind ştiut faptul că aceştia trebuie să se adapteze la modul de viaţă nord-american, total diferit de realitatea românească. În primul rînd, emigrarea este o mare afacere pentru statul de peste Ocean, mai ales datorită faptului că în Quebec, unul dintre cele 10 state canadiene, cu o suprafaţă de şapte ori mai mare decît România, însă cu o populaţie de trei ori mai mică decît ţara noastră, se înregistrază un adevărat declin demografic. Deşi prin grila de selecţie a Quebecului factorul determinant în selectarea candidaţilor este reprezentat de calificarea profesională, statul preferă tinerii căsătoriţi şi familiile cu copii.

Pentru a doua oară în ultimii ani, reprezentanţii Biroului de Imigrare din Quebec (BIQ) cu sediul la Viena au ajuns joi, la Constanţa, pentru o şedinţă de informare a persoanelor care doresc să emigreze în Canada. Anunţul de recrutare apărut în mass media locală a stîrnit interesul a numeroase persoane care în mai puţin de 24 de ore au accesat site-ul cotidianului „Telegraf” –www.telegrafonline.ro – de cîteva sute de ori. În acelaşi timp, cei care au vrut să vadă cum se desfăşoară procesul de recrutare au participat, joi, la manifestarea organizată de BIQ la Hotelul „Ibis”.

4.500 de români emigrează anual în Canada

Cei care vor să emigreze primesc toate informaţiile legate de destinaţie şi ce trebuie să facă în Quebec, chiar înainte de a părăsi România. Întregul proces de emigrare începe cu o evalure gratuită pe Internet, pe site-ul www.immigration-quebec.ca/roumanie, iar dacă rezultatele sînt pozitive candidaţii pot solicita formularele speciale, fie on-line, fie la sediul BIQ din Viena. După ce completează dosarul de emigrare cu toate documentele solocitate, acestea sînt trimise în Austria, însă doar candidaţii acceptaţi sînt chemaţi la interviuri la Bucureşti. Procedura durează cel mult şase luni, iar dacă dacă trec şi acest hop, dosarele sînt trimise pentru evaluarea finală din Canada. Acum începe partea cea mai grea întrucît legile federale din Quebec sînt foarte stricte mai ales că procesul poate dura mai bine de un an, timp în care candidaţii trebuie să parcurgă toate etapele. "Pe lîngă evaluarea miilor de dosare primite anual, ne ocupăm şi de facilitarea obţinereii vizelor şi pregătirea candidaţilor pentru a se integra cît mai rapid la sosirea în Quebec. Prin intermediul acestor programe, peste 4.500 de români ajung anual în Quebec, iar experienţa ne arată că aceştia se pot integra foarte bine aici, mai ales că există o comunitate de peste 20.000 de persoane", a mai precizat Nolin. Cea mai mare căutare au informaticienii, inginerii, asistenţii medicali şi chimiştii, iar dacă pentru un celibatar autonomia financiară la sosirea în Quebec este evaluată la 2.575 de dolari canadieni, pentru o familie cu un copil sumele depăşesc 8.000 de dolari. "Sumele necesare cresc progresiv în funcţie de numărul membrilor. Pe lîngă banii pentru taxe şi cei pe care îi arată la sosirea în Quebec, este bine de ştiut că românii trebuie să aibă mai mulţi bani asupra lor. În acest mod sînt eliminate riscurile referitoare la perioada de tranziţie pînă la obţinerea unei slujbe, perioadă estimată la trei luni, dar care poate dura şi mai mult", a completat oficialul canadian.

Constănţenii lasă sărăcia din România pentru viaţa din Quebec

Cu toate acestea, costurile emigrării nu sînt la îndemîna oricui, iar pînă la împlinirea "visului canadian", imigranţii români trebuie să dovedească faptul că sînt pregătiţi pentru viaţa în Quebec. Aproape 300.000 de oameni de pe toate continentele ajung pe teritoriul fostei colonii franceze din America de Nord, însă cei mai mulţi preferă să se stabilească în Montreal, dar şi în oraşele apropiate acestei mari metropole canadiene, în care este concentrată jumătate din populaţia Quebecului. Cu un salariu minim de 7 dolari pe oră şi cu produsul intern brut ce depăşeşte 25.000 de dolari pe cap de locuitor, Quebecul are standarde de viaţă comparabile cu cele din Franţa şi Marea Britanie. Printre numeroşii constănţeni care au aşteptat cu sufletul la gură manifestarea organizată de BIQ şi interesaţi de o viaţă mai bună peste hotare se numără Iulian şi Ioana Vişenski, din Constanţa. El absolvent de matematică, ea învăţătoare la o şcoală din Medgidia, sînt un cuplu de intelectuali care fac eforturi disperate pentru a duce un trai decent. Cu toate că la absolvirea facultăţii au sperat că viaţa lor se va schimba radical, examenele anuale de titularizare, naveta pînă la locul de muncă şi grijile apărute după naşterea primului copil, salariile mici şi condiţiile de viaţă i-au făcut să se gîndească la varianta emigrării. Au fost printre cei norocoşi, întrucît sora lui Iulian este stabilită de mai bine de 15 ani peste Ocean, şi cu toate incertitudinile legate de viaţa într-o nouă ţară, vor să plece la Montreal. „Ne-am hotărît să optăm pentru Quebec întrucît procedurile de emigrare sînt mult mai uşoare decît în alte state occidentale. Cu salarii de 6 milioane de lei vechi pe lună, practic, este imposibil să trăieşti normal. Am apelat la evaluarea pe Internet, a ieşit bine şi acum aşteptăm să fim chemaţi la interviu. Prezenţa trimişilor BIQ la Constanţa vine în sprijinul tinerilor care visează la o viaţă mai bună, deşi din păcate, acest lucru se întîmplă departe de casă”, a afirmat Iulian Vişenski.

Cu toate acestea, nu toţi cei care sînt interesaţi să emigreze au avut cuvinte de laudă la adresa acestei iniţiative. Cîţiva tineri care au încercat o astfel de experienţă ne-au mărturisit chiar pe ediţia on-line a ziarului nostru că este mai indicat să stai în România decît în Quebec. „Staţi acasă,e mai bine decît în Quebec şi oriunde altundeva. Vă cheamă să vă ia banii pe care îi veţi lua din vînzarea casei şi apoi o să umblaţi după servicii sub calificate din care abia o să vă plătiţi chiria. Chiar şi în Ontario! E plin de licentiaţi care vînd la magazinele Savetei cîrnaţi, sarmale pentru 6-7$ cad/oră. Sclavie!”. Un cititor român plecat în Canada ne spune din propria experinţă că nici acolo nu aleargă cîinii cu covrigi în coadă şi că acolo funcţionează relaţiile mai abitir ca în România. „Ştiţi cîţi români doar se laudă ce bine trăiesc ei în Canada? Fudulia românească îi face ca atunci cînd se duc în ţară în vizită să se spargă în bani să arate ce tari sînt ei şi, de fapt, au jupuit cărţile de credit pentru un drum în ţară”. Unii români care au încercat „visul canadian” susţin că studiile superioare pe care le-ai făcut în România nu-ţi sînt recunoascute şi eşti nevoit să o iei de la capăt şi să munceşti cîte 10 ore pe zi pentru a-ţi plăti examenele, chiria, mîncarea şi transportul. „Aşa că reflectaţi înainte de a face pasul. Şi nu vindeţi nimic de acasă, să aveţi unde să vă întoarceţi”, ne sfătuieşte un alt cititor.