Proiectul de construcţie a Canalului Dunăre-Bucureşti începe, timid, să devină realitate. Inginer în cadrul Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CNACN), Silviu Udrea a declarat că, la ora actuală, studiul de fezabilitate este finalizat. Astfel, zona râului Argeş va deveni navigabilă pe o distanţă de 73 de kilometri, iar pe râul Dâmboviţa se va naviga pe o distanţă de 31 de kilometri. „Acum trebuie aprobată investiţia şi găsite surse de finanţare astfel încât efortul bugetar intern să fie minim. Valoare totală a proiectului depăşeşte 1,7 miliarde euro, cu TVA”, a precizat ing. Udrea. Potrivit lui, s-a stabilit că, pe Argeş, vor exista două ecluze gemene, exact ca pe Canalul Dunăre -Marea Neagră, hidrocentrale şi un baraj de deversare. „Dacă ni se aprobă anul acesta finanţarea, în 2017 cel târziu, vom ajunge la Bucureşti pe apă”, a adăugat inginerul. Construcţia Canalului Dunăre - Bucureşti a început în 1984 şi, la Revoluţie, era finalizat în proporţie de aproape 70%. După 1989, lucrările au încremenit. Viitoarea arteră navigabilă va avea 80 de metri lăţime şi o adâncime medie de cinci metri. Canalul a fost marele vis al lui Nicolae Ceauşescu, dar a fost dat uitării. Portul din Bucureşti ar fi fost, potrivit proiectului vechi, la Dărăşti, în partea de sud, iar, în 1989, era aproape gata. Acum însă, nu este decât o ruină vandalizată de căutătorii de fier vechi.