SPRIJIN EXTERN Proiectul Canalul Dunăre - Bucureşti prinde, din nou, viaţă. Lăsat să se prăfuiască într-un sertar, el este readus în atenţia publică de noua conducere a Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN). Intenţia directorului general al companiei, Daniel Georgescu, este să reia urgent procedurile amplului proiect, estimat la două miliarde de euro, blocat până acum în faza studiului de fezabilitate. Noul director a avut discuţii cu primarul Capitalei, Sorin Oprescu, şi el interesat de construcţia Canalului Dunăre - Bucureşti, referitoare la soluţiile de finanţare pentru această investiţie. „În momentul acesta nu putem să atragem nici parteneri interni, nici externi, pentru că infrastructura lasă de dorit”, a afirmat directorul ACN. În atare condiţii, soluţia o reprezintă o finanţare din fondurile europene. Conducerea ACN a cerut şi sprijinul ambasadelor de la Bucureşti şi deja a primit răspuns favorabil de la ambasadele Coreei, Japoniei şi Chinei, care vor să aducă investitori în România.

CROAZIERE PE DUNĂRE, DUPĂ MODELUL DE LA CONSTANŢA Până când construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti va deveni realitate, şi mai mult ca sigur vor mai trece câţiva ani pentru că, în România, procedurile birocratice întrec orice altă ţară europeană, cei de la ACN vor să invite turiştii să viziteze canalele navigabile ale Dunării, după modelul croazierelor organizate în Marea Neagră la iniţiativa primarului Radu Mazăre. „Suntem în discuţii avansate cu Ministerul Turismului ca, măcar o dată pe săptămână, nava Kaptan M, care face cursele din staţiunea Mamaia către Portul Tomis, să vină şi la Agigea”, a declarat Georgescu. El spune că a avut discuţii şi cu primarul oraşului Murfatlar, Valentin Saghiu, pentru ca nava să ajungă şi la Murfatlar, iar turiştii să viziteze biserica de cretă şi crama Murfatlar. În sprijinul organizării acestor croaziere, conducerea ACN a anunţat că Ministerul Transporturilor a inclus în proces de reabilitare tot ce înseamnă şenal navigabil pe Dunăre. „La sfârşitul lui martie se va da drumul navigaţiei pe Dunăre, inclusiv pe Dunărea Veche. Nu se va mai face devierea pe braţul Borcea. Cei care vin de pe Dunărea nu vor mai fi nevoiţi să coboare 40 de kilometri de la Hârşova până la Cernavodă”, a completat Georgescu.