Unul dintre dezideratele regimului comunist, Canalul Dunăre-Bucureşti, care pînă în 1984 fusese realizat în proporţie de 70% şi ale cărui lucrări au fost lăsate în părăsire în 1990, devine realitate! Ieri, printr-o Hotărîre, Guvernul a aprobat transferul canalului Dunăre-Bucureşti de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) la Ministerul Transporturilor şi transformarea acestuia în canal navigabil. Procedurile de realizare a studiului de fezabilitate vor fi iniţiate în circa 30 de zile, astfel încît lucrările de construcţie să înceapă cît mai repede, a afirmat ministrul Transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit directorului general al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” (CN ACN), Ovidiu Cupşa, „prin realizarea acestei căi navigabile, Bucureştiul va deveni un oraş cu ieşire la Dunăre, obţinînd o legătură navigabilă directă cu principalele oraşe din lungul fluviului, cu marile centre urbane de pe Rhin, precum şi acces direct la portul maritim Constanţa şi la reţeaua europeană interioară de căi navigabile”. Directorul ACN a mai menţionat parcursul greoi al demersurilor pe care le-a întreprins pentru a scoate canalul de sub imperiul sec al Ministerului Mediului şi a-l face viabil. Lucrările Canalului Dunăre - Bucureşti, care s-au aflat pînă acum într-un permanent proces de degradare, vor costa aproape jumătate de miliard de euro şi vor fi gata în cel mult patru ani. Potrivit directorului ACN, investiţia poate fi realizată prin atragerea de fonduri europene, deoarece noua cale navigabilă face parte, de fapt, din Coridorul VII de transport paneuropean. Amortizarea costurilor este estimată a se realiza în aproape 14 ani. „Trebuie să subliniez faptul că, pe lîngă interconectarea Bucureştiului cu toate aceste puncte de maximă importanţă, amenajarea complexă a cursului inferior al rîurilor Argeş şi Dîmboviţa poate asigura apa necesară pentru irigaţii şi pentru consumul populaţiei, dar şi crearea unei capacităţi suplimentare energetice prin construcţia unor microhidrocentrale la nodurile hidrotehnice ale amenajării, dezvoltarea agrementului şi turismului în zonă, evitarea inundării localităţilor şi terenurilor agricole şi crearea de amenajări piscicole”, a mai declarat Cupşa. Potrivit planului, lungimea căii navigabile între Dunăre şi Portul Bucureşti - 1 Decembrie va fi de 73 de kilometri, cu o lăţime minimă, la baza secţiunii şenalului, de 80 de metri şi adîncime minimă a apei de 4,5 metri. Pe întregul parcurs este prevăzută amenajarea a două porturi, unul în sud-estul Bucureştiului, între localităţile 1 Decembrie şi Dărăşti de Ilfov, iar al doilea la Olteniţa, la confluenţa Argeşului cu Dunărea. Navigaţia va fi controlată prin intermediul a opt ecluze, iar capacitatea de transport este estimată la 16 milioane de tone de marfă pe an.