Preşedintele turc în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan, are în plan, dacă va fi reales în alegerile din 24 iunie, să construiască un canal gigantic la Marea Neagră, după modelul celui de Suez sau Panama, arată agerpres.ro. Acest proiect controversat va schimba radical peisajul bucolic din zona localităţii Karaburun de lângă Istanbul, ale cărei coaste sunt scăldate acum de valurile mării.

Canalul Istanbul este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte, calificate drept "nebuneşti" de Erdogan însuşi, care în timpul celor 15 ani de când se află la putere a transformat Turcia, construind numeroase aeroporturi, poduri şi tunele, scrie AFP. Într-un clip de campanie, Erdogan prezintă zona transformată, cu poduri care se încrucişează peste canal şi numeroase imobile de lux. Oficialii turci afirmă că acest canal este o necesitate pentru a decongestiona strâmtoarea Bosfor, adesea cu ambuteiaje şi în care au avut loc mai multe accidente. Însă cei care se opun proiectului denunţă o catastrofă pentru mediu, care va distruge puţinele spaţii verzi care mai există în regiunea Istanbulului şi va perturba în mod definitiv ecosistemul.

Astfel, canalul a devenit o miză a campaniei electorale, actualul preşedinte agitând acest proiect ca pe o dovadă a viziunii lui asupra unei Turcii cu una dintre cele mai inovatoare şi mai înfloritoare economii din lume. Autorităţile afirmă că acest canal de 45 de kilometri, care va lega Marea Neagră de Marea Marmara, ar putea fi utilizat de 160 de nave în fiecare zi. "Va fi o piaţă internaţională", a declarat preşedintele Erdogan în campanie.

Principalul său rival din cursa prezidenţială, Muharrem Ince, candidat din partea Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), a afirmat foarte clar că, dacă va fi ales, el va abandona acest proiect. "Nu-l voi construi. Nu pot cheltui miliarde de dolari pentru a construi un canal", a declarat el.

Canalul Istanbul este cel mai recent dintr-o serie întreagă de proiecte spectaculoase întreprinse de Erdogan, cum sunt al treilea pod peste Bosfor, două tunele încrucişate pe sub el şi un al treilea aeroport în Istanbul care ar urma să se deschidă în octombrie. Obiectivul este de a atrage mai multe avantaje financiare din poziţia Istanbulului ca centru de tranzit maritim şi de a limita timpii de aşteptare pentru navele care doresc să intre pe Bosfor şi care, în prezent, trebuie uneori să rămână ancorate mai multe zile în afara strâmtorii. Însă pentru detractori acest proiect merge prea departe. "Nu îl vedem ca pe un simplu proiect, ci mai degrabă ca pe o tentativă de a atrage mai multe locuinţe şi şantiere", explică Nuray Colak, de la grupul Kuzey Ormanlari (Pădurile nordului), evocând un "masacru al mediului".

Candidat-surpriză împotriva lui Erdogan: o femeie

O candidată surpriză, am putea să spunem, împotriva lui Erdogan este Meral Aksener, lideră a Partidului Iyi (centru-dreapta), recent înfiinţat. Ea a dus o campanie bazată pe mai multe discursuri şi critici dure la adresa preşedintelui ţării, Recep Tayyip Erdogan, relatează luni agenţia DPA. Dna Aksener a devenit prima femeie ministru de interne din Turcia în 1996, fiind revocată din funcţie după numai opt luni, după un memorandum al armatei care a dus efectiv la sfârşitul guvernului. În timpul referendumului din aprilie 2017 privind extinderea atribuţiilor prezidenţiale - la care Erdogan a revendicat o victorie strânsă -, Aksener a militat ferm împotriva modificărilor din Constituţie, şi statura sa la nivel naţional a continuat să crească. Meral Aksener (62 de ani) a înfiinţat Partidul Iyi în 2017, în speranţa de a-i atrage pe membrii dezamăgiţi ai MHP şi ai AKP (conservator, de guvernământ), formaţiunea lui Erdogan. Ea a încercat să facă o campanie echilibrată, adresându-se atât electoratului religios, naţional-conservator, cât şi celui secularist. A fost fotografiată purtând vălul islamic în ocazii speciale. La alte mitinguri a învinuit guvernarea lui Erdogan că îl ignoră pe Mustafa Kemal Ataturk şi rolul lui în fondarea unui stat turc. „Au creat o atmosferă că cei care îl insultă pe Ataturk şi valorile republicane sunt flataţi”, a declarat dna Aksener la un miting pe 28 mai în provincia Afyon. „Ne vom debarasa de acest coşmar pe 24 iunie”, a spus ea. Meral Aksener are în tabăra sa mai multe personalităţi de nivel înalt, cu experienţă în forţele armate şi în economie, şi a promis ridicarea stării de urgenţă, impusă în urmă cu doi ani, revenirea la un sistem parlamentar, precum şi o reformă în economie, justiţie şi educaţie.