În fiecare an, pe 4 februarie, în lume este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, ocazie cu care sînt organizate manifestări cu caracter de prevenţie. Creşterea numărului de cazuri noi de cancere din ultimii ani a făcut ca şi interesul acordat vindecării acestora să crească. Medicii vin cu o serie de informaţii, de sfaturi pe care le acordă populaţiei tocmai pentru a se feri de cumplita maladie. Master european în Educaţie pentru Sănătate şi Programe de Sănătate, totodată şi şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Loti Popescu, spune că descoperiri recente dovedesc faptul că efectele alimentaţiei asupra cancerelor sunt aceleaşi pentru toate cancerele, indiferent de factorii care le-au declanşat sau de diferitele lor localizări în organism. Riscul de cancer mamar se măreşte atunci când o femeie are: menarhă (prima menstruaţie) la o vârstă timpurie, menopauză la o vârstă înaintată, niveluri înalte de hormoni feminini în sânge, nivel înalt de colesterol sangvin. “O dietă cu aport ridicat de alimente de origine animală şi hidraţi de carbon rafinaţi coboară vârsta menarhei, ridică vârsta menopauzei, creşte nivelurile de hormoni feminini, dar şi nivelurile de colesterol sangvin. Mai puţin de 3% din toate cancerele de sân pot fi atribuite moştenirii genetice (genele BRCA-1 şi BRCA-2 – descoperite în 1994)”, mai spune medicul şef. Descoperirea într-o fază timpurie a cancerului mamar (prin mamografie) lungeşte perioada de supravieţuire şi asigură şanse mari pentru creşterea speranţei de viaţă. Dietele cu până la 28% grăsimi şi mai puţin de 150 mg colesterol pe zi (cu cantităţi moderate de alimente de origine vegetală), timp de 7 ani, la fete cu vârste cuprinse între 8 şi 10 ani, au demonstrat reducerea cu 20-30% a nivelului hormonilor feminini la începutul pubertăţii şi, deci, risc scăzut de a face cancer mamar. O alimentaţie redusă în grăsimi animale şi hidraţi de carbon rafinaţi reduce major riscul cancerului mamar.

STATISTICI. La nivelul judeţului Constanţa, în topul cancerelor se situează cel bronhopulmonar, urmat de cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul la stomac şi cel de prostată, informează directorul adjunct pe probleme de asistenţă medicală din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Adriana Cîmpeanu. Spre deosebire de anii trecuţi se constată o tendinţă de creştere a mai multor tipuri de cancer, potrivit reprezentanţilor DSPJ. De exemplu, dacă în anul 2008 erau semnalate 120 de cazuri de cancer de col uterin, în 2009, cifra a ajuns la 126. “Sperăm derularea, cât mai rapidă, a programelelor de screening. Metodologia există, însă aşteptăm banii pentru a putea să demarăm desfăşurarea unor teste, cum ar fi Babaş Papanicolau, pentru depistarea cancerului de col uterin, sau mamografiile, pentru depistarea cancerului de sân”, a declarat directorul adjunct.

TOP. Cancerul bronhopulmonar rămâne în top la nivelul judeţului nostru. Potrivit directorului medical al Spitalului de Pneumoftiziologie Palazu Mare, dr. Elena Danteş, 90 - 95% dintre cazuri sunt marii fumători (unul - două pachete de ţigări pe zi). “Din păcate, bolnavii ajung la medic mult prea târziu, pentru că boala este asimptomatică. La noi se internează atunci când apar complicaţiile, insuficienţă respiratorie, pneumotorax, dureri”, a explicat medicul şef. Cancerul bronhopulmonar nu afectează doar persoanele cu situaţii materiale precare, care nu ajung atât de repede la o sursă de informaţie, ci şi persoane bine hrănite, intelectuali, care ştiu bine că fumatul este un principal factor de risc care poate duce la declanşarea acestei boli. “Dacă boala este descoperită în fază incipientă se mai poate face ceva, astfel creşte speranţa de viaţă, de circa cinci ani, dar dacă bolnavul ajunge la spital târziu, noi nu mai avem ce face. Ei sunt supuşi unei terapii paleative”, a mai declarat directorul medical al Spitalului de Pneumftiziologie.