Debutul precoce al activităţii sexuale (riscul crește de 2 ori la debutul vieții sexuale înainte de 17 ani, cu dispariția supracreșterii riscului după 18 ani) și numărul partenerilor sexuali al ambilor parteneri au fost documentați drept cei mai redutabili factori de risc pentru cancerul de col uterin. Alți factori comportamentali de risc sunt importanți: fumatul, imunosupresia provocată sau spontană, utilizarea îndelungată (peste 10 ani), de la vârste foarte tinere (sub 18 - 20 ani), a contraceptivelor orale din generații mai vechi. Din momentul evidenţierii genoamelor de HPV (Human Papilloma Virus), infecția specifică a ajuns să fie considerată drept agent iniţiator principal în 90% din cancerele depistate sub-clinic sau în stadii invazive. Riscul este multiplicat în medie de 10 ori de prezența HPV, scrie Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța.
Herpesul Virus Simplex tip 2 (virus HSV 2, cu localizare genitală) – reprezintă un co-factor probabil.
Statistici globale 2012
Global, cancerul cervical este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei și cel de-al șaptelea cel mai comun tip de cancer. În 2012, numărul de cazuri noi era estimat la 528 000
Situația în Europa: incidența și mortalitatea prin cancer cervical, 2012
În Regiunea Euro-OMS prevalența medie pe ultimul an a localizării cancerului la femei comporta ierarhia frecvențelor: sân (35%), colorectum, corp uterin,cervix (4,4%), plămân, ovar, piele, tiroidă, rinichi; pe ultimii 5 ani a localizării cancerului la femei prevalența se ierarhiza astfel: sân (39%), colorectum, corp uterin,cervix(4,6%), piele, tiroidă, ovar, plămân, rinichi . Prevalența cancerului cervical se menținea pe locul 4 pe ambele intervale de integrare a datelor.
În privința incidenței cancerului la femei în funcție de localizare ordinea frecvențelor era: sân (28%), colorectum, plămân, uter, ovar,cervix (3,9%), stomac, piele, pancreas – cu cancerul cervical pe locul 6. Însfârșit, în privința mortalității prin cancer la femei în funcție de localizare ordinea descrescătoare era: sân (17%), colorectum, plămân, pancreas, stomac, ovar,cervix(3,3%), sânge (leucemie), uter.
Situația în România
Incidența cancerului cervical în România 2012 era dublă față de media europeană și aproape dublă față de cea a Europei Centrale și de Est: 28,6 cazuri față de 14, respectiv 16,3/100 000 femei (valori efective). Cancerul cervical era al doilea tip ca incidență, după cel mamar.
În privința mortalității prin cancer cervical, țara noastră se află pe locul cel mai defavorabil din Europa, cu o mortalitate 10,8/100 000, de 3 ori mai mare faţă de media europeană și de peste 1,5 ori mai mare decât media din Europa Centrală & Est (6,8/100 000).
Cancerul cervical reprezenta principala cauză de mortalitate la femeile cu vârsta între 15 și 44 ani.
Atât vârful de incidență cât și cel de mortalitate pe grupe de vârstă se înregistra în grupa 45-54 ani, ceea ce arată că femeile în premenopauză au cel mai mare risc de a fi diagnosticate și de a muri prin cancer de col uterin.
Conform Ghidului INSP din 2016, în România mor zilnic 6 femei din cauza cancerului de col uterin.
În valori absolute (cazuri/100 000, standardizate cu vârsta față de referința europeană), incidența cancerului la femei după localizare comporta în 2012 ordinea descrescătoare: sânul (circa 66),cervixul(35), intestinul gros, plămânii, ovarele, corpul uterin, pancreasul, stomacul. Procentual, cancerul de sân înregistra incidența cea mai ridicată (24%), urmat în ordine de cancerele afectând intestinul gros,cervixul(4%), plămânii, ovarele, corpul uterin, pancreasul, stomacul, creierul și sistemul nervos central .
În privința mortalității, ca și în cazul incidenței, cancerul de sân (27%) înregistra procentul cel mai ridicat, urmat în ordine de cancerele de intestin gros,cervix(6%), plămân, ovarian, corp uterin, pancreas, stomac, creier și sistem nervos central
Principii de prevenție
Cancerul de col uterin poate fi prevenit fie prin evitarea infecției cu HPV, fie prin monitorizarea periodică (screening) pentru infecții și leziuni.
HPV-ul transmis sexual este cea mai comună infecție virală a tractului reproductiv. Aproape toți indivizii activi sexual vor fi infectați cu HPV într-un anume moment al vieții sau pot fi infectați în mod repetat după ce prima infecție se va fi remis. Majoritatea infecțiilor HPV se rezolvă spontan înainte de a produce simptome. Totuși anumite subtipuri, precum 16 sau 18 sunt mai agresive și pot conduce la leziuni precanceroase .
Prevenirea infecției cu HPV se poate face prinevitarea expunerii la virus; abstinența de la activitatea sexuală sau monogamie reciprocă, cu condiția ca ambii parteneri să fie în mod constant monogami și să nu fi fost infectați anterior, ar reprezenta soluția ideală, dar din păcate puțin aplicabilă.
Global, cancerul cervical este al 4-lea cel mai frecvent cancer la femei și al 7-lea cel mai comun tip de cancer. În 2012, incidența era estimată la peste o jumătate de million.
În Europa, cancerul cervical este al 6-lea cancer ca incidență la femei. Cea mai mare incidență este înregistrată în România, iar cea mai scăzută în Elveția.
Incidența cancerului cervical în România (a 2-a după cel mamar) este dublă față de media europeană și aproape dublă față de cea a Europei Centrale/Est.
În privința mortalității prin cancer cervical, țara noastră se află pe locul cel mai defavorabil din Europa, cu un risc de deces de 3 ori mai mare faţă de media europeană și de peste 1,5 ori mai mare decât media din Europa Centrală și de Est.
Motivul situației alarmante din România este lipsa de aderență a populației feminine la screening, deși din 2012 este în vigoare Programul Național de Screening privind Cancerul Cervical.