Când Tomisul produce Fidipizi…

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Când Tomisul produce Fidipizi…

06 Mai 2019 / 11:30 2967 accesări

Dr. Dorin Popescu

Dr. Dorin Popescu

Potrivit unei legende antice, rămasă fără origine cunoscută/certă, Fidipide/Pheidippides, un mesager atenian, ar fi alergat distanța de 42,195 km de la câmpul de luptă de la Maraton până la Atena, pentru a anunța în Polis/Cetate victoria grecilor asupra perșilor. În amintirea acestuia, în programul Jocurilor Olimpice moderne a fost inclusă proba de Maraton.

Ediția a III-a a Maratonului “Alerg pentru autism Marea Neagră / Autism 24h Marea Neagră”, organizat în perioada 4-5 mai a.c. în stațiunea Mamaia, de către Centrul Psihologic “Marea Neagră” (manageri Adrian și Cristina Gemănaru), a fost un uriaș succes de gen.

Au fost de ajuns doar trei ediții pentru ca acest maraton să devină cea mai importantă manifestare publică de această factură din Dobrogea (ultramaraton pe nisip, în scopuri caritabile).

Evenimentul a avut ca scop strângerea de fonduri pentru sprijinirea și implementarea a 10 proiecte dedicate copiilor cu tulburări de spectru autist (TSA) din județele Constanța și Galați.

La start s-au aliniat cca 2.000 de copii și 1.200 de adulți, ultimii grupați în 60 de echipe voluntare, reprezentând diferite instituții - școli, spitale, organizații non-guvernamentale, firme și companii etc. (Universitatea “Ovidius”, Colegiul “Mihai Eminescu”, Școala nr. 30 “Gheorghe Țițeica”, “Dascălii Schimbării”, Dedeman, Crucea Roșie, Decatlon, Medicover/Synevo, Mera Hotels, Kaufland, Petromidia, Jandarmeria, Poliția Locală Galați etc). Voluntarii acestora au alergat în cadrul mai multor competiții onorifice (Cursa copiilor, Cursa eroilor - masculin și feminin, Crosul echipelor, Crosul persoanelor cu dizabilități etc.) câteva zeci de mii de kilometri, pentru ca fondurile colectate să faciliteze implementarea unor proiecte destinate recuperării unor copii cu tulburări de autism din Constanța și Galați.

Să vezi o uriașă demonstrație de forță, câteva mii de oameni strânși în spațiul public pentru o idee generoasă - iată o imagine care probează forța unei colectivități, confirmă resursele ei inepuizabile de iubire, de responsabilitate, de umanitate.

Peste 2.000 de copii (inclusiv din Slobozia, Tulcea, Brăila si Galați) și peste 1.200 de adulți au participat la competițiile incluse în competiție. S-au alergat în total peste 43.000 de kilometri, pe parcursul a 24 de ore. Milioane de pași în nisipul plajei de la Mamaia, care au fost însoțite de milioane de gânduri frumoase dedicate unor copii pe care societatea obișnuiește zilnic să îi uite - copiii cu tulburări de autism.

Maratonul “Alerg pentru autism Marea Neagră / Autism 24h Marea Neagră” nu a fost o competiție pentru premii și clasamente sau o oportunitate de imagine pentru branduri naționale sau locale, ci - prioritar - o poveste despre capacitatea de a iubi și de a fi responsabilă a unei comunități puternice. Iar această poveste, al cărui scenariu l-a scris în mod creativ Adrian Gemănaru, managerul Centrului Psihologic “Marea Neagră”, a fost pusă în scenă, în aer liber, la malul mării, cu mărinimie și emoții autentice, de mii de oameni frumoși, care și-au dedicat multe ore de efort unei cauze generoase.

Sâmbătă și duminică, la Constanța comunitatea a părut că respiră normal. A părut că respiră emoție pură. A redevenit generoasă și conștientă de forța ei - grație efortului și creativității unui om care a știut să scrie o poveste cu mulți eroi.

Am văzut, în acest weekend, la Constanța mii de oameni frumoși despre care credeam că nu mai există (tineri și bătrâni, sportivi și amatori, pensionari și copii, funcționari publici și oameni de afaceri, ong-iști și bloggeri etc.). Am văzut o comunitate responsabilă, dedicată unor proiecte și idei valoroase, o comunitate care știe să se exprime public, o comunitate care face din acest oraș Cetate locuită.

Când o comunitate găsește timpi și resurse pentru astfel de inițiative înseamnă că a rămas sănătoasă etic.

Într-un fel, comunitatea noastră locală și-a spălat păcatele față de obiceiurile ei balcanice de a-și prăpădi timpii la Festivaluri de mici și de bere, altfel ornate generos din bani publici (notă: deloc întâmplător în plan simbolic, în imediata vecinătate a Maratonului caritabil, simultan cu acesta, se derula la Pavilionul Expozițional Festivalul de mici și bere finanțat de către administrația locală…).

Îndrăznesc să sper că adminuistrația noastră locală va găsi, în anii ce vin, inspirația de a sprijini din bani publici evenimente caritabile precum acesta în dauna sărbătorilor populare cu iz electoral gonflate cu bere și mici.

Două pariuri simbolice însoțesc, de regulă, evenimente precum Crosul caritabil “Alerg pentru autism Marea Neagră / Autism 24h Marea Neagră”.

Primul - dacă evenimente de acest gen ating un nivel de impact care să le aducă pe lista scurtă a proiectelor importante pentru comunitate, în care comunitatea să se regăsească, să se exprime. Judecând după amploarea competiției (1.200 de participanți adulți la cursele competiției, cca 2.000 de copii etc.), după heterogenitatea participanților (câteva mii de oameni din domenii diferite, de la școli la spitale, de la structuri și instituții de ordine publică la asociații de părinți, de la organizații non-guvernamentale la mari branduri naționale în diferite domenii), după emoția publică generată de eveniment, după asocierea acestui eveniment cu alte inițiative unice în țară ale aceluiași Centru - precum Plaja terapeutică din stațiunea Mamaia) putem aprecia că primul pariu simbolic a fost atins.

Al doilea pariu simbolic privește capacitatea de construcție pe termen lung a unei emoții colective. Sunt sigur că unii participanți au fost atrași la eveniment de competițiile sportive propriu-zise din cadrul Maratonului. Alții vor fi văzut în această inițiativă o oportunitate de promovare a brandului propriu. Însă marea majoritate a celor prezenți au venit la Cros cu gândul mărinimos că efortul lor fizic de a alerga pe nisip zeci și sute de kilometri se va transforma în sprijin și resursă pentru copiii cu tulburări de autism. În acest week-end s-au alergat astfel peste 43.000 de kilometri, de către peste 1.000 de oameni, cu gândul la nevoile acestor copii. Cu speranța secretă că acești kilometri vor aduce lumină și căldură unor copii cu nevoi speciale, pe lângă care trecem zilnic ca niște barbari. Dacă de astăzi încolo fiecare dintre cei care vor fi alergat kilometri în stațiunea Mamaia își va păstra sau spori emoția și generozitatea pentru teme sociale și umanitare precum cea a sprijinirii proiectelor de recuperare a copiilor cu autism, al doilea pariu simbolic al Crosului va fi atins.

Crosul acesta este, în fond, o cursă pe distanță lungă, un maraton veritabil cu noi înșine, cu indiferența noastră care ignoră sau marginalizează zilnic diferite suferințe și cruci.

Nădăjduiesc că ecourile acestui Maraton vor rămâne în memoria participanților și în memoria noastră colectivă nu doar până când nisipul (tulburat de milioanele de pași) se va așeza la loc în plaja stațiunii Mamaia, ci pentru totdeauna, generând noi emoții și noi gesturi generoase (ale celor care au trăit emoția pură la Maraton și deopotrivă ale celor care au fost alături de aceștia în diferite forme) pentru copiii care au nevoie de la noi de mai multă lumină și de mai multă căldură decât suntem educați sau tentați să le oferim.

Ceea ce rămâne sigur după zilele de 4 și 5 mai a.c. este că și la Tomis locuiește o comunitate care crede în generozitate și umanitate. Și la Tomis există povești; și la Tomis există eroi.

Dacă, în urmă cu cca 2.500 de ani, eroul grec Fidipide aducea în polisul atenian vestea victoriei împotriva perșilor în bătălia de la Maraton (Nenikēkamen / Am învins!), după ce va fi alergat distanța de 42,195 km (distanța dintre Maraton și Acropola din Atena), câteva sute de eroi moderni vin să aducă în Cetatea Tomisului vestea că această Cetate mai știe de sine. Că această Cetate există. Că această Cetate produce povești și eroi.

Fără acești Fidibizi am consuma disponibilitatea noastră autentică de a fi vii în grătare de week-end, am arăta precum perșii învinși.

Acești Fidibizi fac ca Tomisul nostru să nu rămână republică bananieră…

Taguri articol


12