Când toţi se ceartă, partidul se duce de râpă! Adaptat la realitatea înconjurătoare, proverbul cu pricina, prelucrat prin părţile sale esenţiale, ilustrează cum nu se poate mai bine situaţia existentă în PDL Constanţa. După cum am mai comentat la această rubrică, din cauza tensiunilor acumulate în ultima vreme, partidul s-a aşezat bine de tot pe un butoi cu pulbere, gata să explodeze dintr-un moment în altul. Aud, acum, că, din motive de-a dreptul puerile, s-ar putea ca alegerile interne să fie amânate! Mă refer la cele care urmează să stabilească noua conducere a organizaţiei judeţene. Decizia cu pricina, dacă va fi bătută în cuie, nu poate decât să-i bucure pe adversarii acestei formaţiuni politice. În opinia mea, cei care vor să schimbe din nou calendarul alegerilor comit o gravă eroare. Chiar dacă dumnealor motivează că priorităţile sunt cu totul altele… Dacă e vorba de fuga de răspunderea guvernării, înţeleg. Practic, printr-o măsură arbitrară, criza din PDL Constanţa capătă tot mai mult simptomele şi caracteristicile unei boli lungi şi păguboase. Prelungindu-şi nepermis de mult disputele cu tentă electorală, combatanţii vor lăsa partidul de izbelişte. Până la urmă, nici Banias nu poate să facă minuni cu cei care sunt împotriva lui! Liniştea aşternută provizoriu prevesteşte viitoarele furtuni. În fapt, principalii protagonişti se urmăresc reciproc, ţintind fiecare gioalele celuilalt. Dacă alegerile interne de partid vor fi amânate pentru anul viitor, cum se spune, atunci, e greu de anticipat, la această oră, cine va reuşi să treacă linia de sosire. Cei mai mulţi şi-au dozat forţele pentru finalul anunţat iniţial. Adică, vreau să spun, pentru alegerile programate, în acest an, la începutul verii. Noile indicaţii venite de la centru nu fac decât să contribuie la amplificarea stării de nervozitate. Sau, cine ştie?, poate că avem de-a face cu o nouă diversiune menită să lanseze teme false pentru dezbateri sterile. În ultimele zile, s-a vorbit despre o veritabilă bursă a celor cu şanse reale la şefia partidului, ceea ce a mai tăiat din elanul unor lideri închipuiţi. Amânarea alegerilor presupune o perioadă de timp care trebuie umplută cu ceva. Mă tem că, în PDL, la Constanţa, sunt preferate subiectele fierbinţi generate de diverse conflicte. În paralel, duşmanii lui Banias se vor strădui să reia seria de noduri în papură. Un alt subiect devastator pentru partid ar putea fi soarta incertă a directorilor de la deconcentrate. E greu să-i împaci pe cei care s-ar putea să fie puşi pe liber! Unii, din dorinţa aprigă şi neconsolată de a ajunge în fruntea unei instituţii, au renunţat la funcţii politice. Cum era de aşteptat, locurile s-au ocupat. Războiul rece dintre cele două mari grupări, Stavrositu şi Banias, menţine partidul în stare de avarie. Banias stă cu o mână pe timonă şi cu cealaltă pe parul ideologic. Cu toate că Elena Udrea a cerut ca războinicii să nu se mai terfelească prin intermediul presei, continuă seria de amabilităţi reciproce gen “Ba pe-a mamei dumneavoastră”. Dacă alegerile vor fi amânate, la ce ne mai putem aştepta din partea unor activişti nervoşi şi colţoşi? De la înjurătura camuflată la dosul de labă nu este un drum prea lung, dacă tot se amână alegerile! Când toţi se ceartă, PDL se duce de râpă! Scenariul se potriveşte şi mahărilor de la centru. Starea naţiunii, nefiind una dintre cele mai fericite, pune presiune pe PDL. Ştim cu toţii ce se întâmplă când se scufundă corabia… Mă refer la şobolani. Dacă observaţi, s-au cam rărit lăudătorii lui Emil Boc. Chiar şi printre cei care, în perspectiva alegerilor de la Constanţa, mizau pe cureaua lui cea lată! În acest vacarm de nedescris, Mircea Banias rămâne una dintre minţile lucide ale partidului. Nu oricine poate să conducă o corabie pe timp de furtună! Pentru domnia sa, amânarea alegerilor nu reprezintă un handicap, ci un nou test. Avantajul interimatului…