Propunerea legislativă prin care președintele este eliminat din procedura de numire a șefilor de parchete și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a fost amânată încă o dată, ca și cum cineva ar vrea să tragă de timp. Comisia juridică a Senatului a amânat pentru 9 mai dezbaterea propunerii de modificare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor. Inițiativa legislativă, lansată de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a mai fost amânată de trei ori: în 14 martie, 28 martie și 19 aprilie. În 25 aprilie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că pachetul de legi din care face parte și actul normativ în cauză va fi trimis în 2 mai, spre avizare, la CSM. În prezent, art. 53 alin. 1 din Legea privitoare la statutul judecătorilor și procurorilor stipulează faptul că președintele, vicepreședintele și președinții de secții de la ÎCCJ sunt numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani. Proiectul de modificare presupune ca președintele să iasă din această ecuație, iar numirea să fie făcută direct de către membrii CSM. Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a mai propus în proiectul inițiat de el ca și art. 53 alin. 6 să fie modificat, în așa fel încât revocarea din funcție a celor din conducerea Instanței Supreme să se facă de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței. În prezent, președintele este cel care îi poate revoca din funcție pe cei din conducerea ICCJ, la propunerea CSM.