Când vom reduce cantitatea de gunoaie depozitate. Probabil, niciodată!?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
România riscă infringementul pentru suspendarea suprataxării deșeurilor

Când vom reduce cantitatea de gunoaie depozitate. Probabil, niciodată!?

Administrație 11 Iulie 2017 / 18:34 822 accesări

Faptul că România nu are un sistem funcțional de reciclare a deșeurilor nu mai este o noutate pentru nimeni. Practic, țara noastră se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor. Concret, aruncăm gunoaie la grămadă, fără să selectăm fiecare tip de deșeuri. Ca să nu mai punem la socoteală faptul că noi, românii, aruncăm mai mult decât consumăm. Pentru a ne forța mâna să „intrăm în rândul lumii“, Uniunea Europeană ne-a impus o taxă pe deșeuri, care se ridică la 80 de lei pe tonă, prin care se urmărește reducerea cantității deșeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deșeurilor și reciclarea. Taxa a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de 3 ani. La vremea respectivă, în spațiul public s-a iscat o adevărată dispută cu privire la cine va plăti această taxă penalizatoare. Autoritățile locale au spus că deja ele au o taxă pe care o plătesc și că acești bani ar trebui achitați de firmele de salubrizare. Ceea ce s-a și întâmplat, pentru că, la jumătatea lunii ianuarie, fostul ministru al Mediului Daniel Constantin a declarat că taxa de 80 de lei pe tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferențiat de către operatorii de salubritate și se va aplica la diferența dintre ținta de valorificare pe care și-au propus-o și ceea ce au realizat efectiv.

PENALITĂȚI URIAȘE

Lucrurile nu au rămas în acest punct, deoarece în urmă cu câteva luni aplicarea taxării la groapă a deșeurilor cu 80 de lei pe tonă a fost suspendată de Guvern până în 2019. Mulți au spus că această decizie este extrem de proastă, iar, în acest fel, România își bate singură cuie în talpă. Spre exemplu, reprezentanții Coaliției pentru Economie Circulară din România au afirmat că țara noastră ar putea intra în infringement (pentru a treia oară în ultimii 10 ani, n.r.) pentru nerealizarea reducerii cantității de deșeuri depozitate cu 50% până în 2020. ONG-iștii au mai atras atenția că România ar putea să plătească penalități de până la 200.000 de euro pe zi din anul 2021, în condițiile amânării aplicării taxei la groapă a deșeurilor cu 80 de lei pe tonă. „Prin această măsură forțată, după doar câteva luni de normalitate, depozitarea la groapă nu se mai penalizează, până în anul 2019, cu 80 de lei pe tonă, generând efecte devastatoare asupra mediului înconjurător, asupra poziției României în statisticile europene și asupra eforturilor de reciclare din România", se arată în comunicatul Coaliției.

GUVERNUL TUDOSE PREIA GREAUA MOȘTENIRE

Subiectul a fost abordat și de Institutul pentru Politici Publice (IPP), care consideră că actualul Guvern se face vinovat de întârzierea îndeplinirii ţintelor de valorificare deşeuri asumate de România în faţa Uniunii Europene. „La prima şedinţă de Guvern, prin OUG nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, Guvernul M. Tudose a amânat până în 2019 taxa la groapă - taxă penalizatoare pentru depozitarea cantităţilor de deşeuri la gropile de gunoi, în lipsa infrastructurii corespunzătoare selectării anterioare şi valorificării părţii reciclabile din aceste deşeuri. România s-a angajat, încă din 2009, în faţa Comisiei Europene că până în 2020 valorifică cel puţin 50% din cantitatea totală de deşeuri, în prezent, conform unui recent raport de evaluare al Comisiei la nivelul lunii mai 2017, procentul fiind de 16%“, informează IPP într-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, tema privind restanţele autorităţilor locale în îndeplinirea obligaţiilor de punere la punct a infrastructurii pentru valorificarea deşeurilor a fost subiect de lobby intens făcut de primari/preşedinţi de consilii judeţene, operatori de salubritate sau organizaţii de transfer al responsabilităţilor. „Acest lobby nu fost făcut transparent atât la Ministerul Mediului, dar mai ales la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, astfel că, în opinia Institutului pentru Politici Publice, cele două ministere se fac responsabile de relaxarea - cu consecinţa neîndeplinirii ţintei asumate şi în final a penalizării României - îndeplinirii sarcinilor pentru a avea infrastructura pentru valorificarea deşeurilor reciclabile“, mai arată IPP.



12