Un raport asupra alegerilor parlamentare din 2008, realizat de Fundaţia Institutul “Ovidiu Şincai” (FISD), arată că partidele politice ar trebui să sprijine, la alegerile prezidenţiale din toamna lui 2009, un candidat unic, care să aibă o anumită neutralitate faţă de actualele structuri de putere, în contextul în care ultimele evoluţii politice arată o consolidare a “neocezarismului” lui Traian Băsescu. Directorul coordonator al Institutului “Ovidiu Şincai”, europarlamentarul Adrian Severin, a afirmat, ieri, că raportul asupra alegerilor parlamentare din 2008 şi asupra ultimelor evoluţii politice arată “o posibilă victorie a proiectului neocezarist” reprezentat de Băsescu: “Naţiunea este în pericol. Se produce o contrarevoluţie de catifea, care neagă principalele valori democratice ale Revoluţiei, contrarevoluţie care se suprapune peste fenomenul crizei globale (...) şi peste fenomenul de fragmentare a societăţii româneşti, de desfacere a statului în structuri de oligarhie locală”. Severin a arătat că un astfel de candidat unic ar trebui să arate o oarecare neutralitate faţă de actualele structuri de putere, ar trebui să dea un mesaj de refacere a încredererii românilor. Un astfel de candidat ar trebui, tot în opinia lui, să fie un om care să inspire încredere în valorile democratice şi sinceritatea că împărăşeşte aceste valori, să mobilizeze societatea. Întrebat dacă există un asemenea candidat, Severin nu a dat nume, dar a făcut o analogie cu noul preşedinte al SUA, Barack Obama, despre care a spus că nu era creditat ca potenţial candidat în urmă cu doi ani. El a precizat că această fărîmiţare a autorităţii statului în autorităţi de putere locală, care scapă oricărui control popular, poate fi caracterizată ca fiind o “anarhie neofeudală”, care este premisa pentru repoziţionarea statului într-o politică “de mînă forte”. Raportului Institutului arată că, pe fondul demobilizării partidelor politice, a pierderii încrederii populaţiei în forţele politice democratice, a scăderii permanente a prezenţei la vot, guvernele, indiferent de structura politică, sînt lipsite de o reală legitimitate politică, ceea ce creează condiţile apariţiei unui regim autoritar. Severin a atras atenţia că, pe spaţiul lăsat liber de lipsa de încredere în formaţiunile politice, există riscul apariţiei unor partide extremiste. El a apreciat că, în aceste condiţii, ar trebui generată o mişcare civică pentru reabilitarea încrederii populaţiei în elite, mişcare care să treacă dincolo de ideologiile de partid. În opinia lui, o astfel de mişcare civică ar putea duce fie la apariţia unor partide noi, fie la apariţia unor noi forţe, care să reabiliteze partidele politice, în contextul în care “partidele născute sau renăscute în urma Revoluţiei şi-au epuizat misiunea şi obiectivele”.